Eșec pe linie la Cotroceni: Blocaj total pe măsurile fiscale, dar și pe varianta de guvernare. UDMR nu susține taxa pe tranzacții bancare

Discuțiile dintre partidele politice privind formarea viitoarei coaliții guvernamentale au stagnat, fără a se înregistra progrese concrete, potrivit unor surse apropiate negocierilor. Atât PSD, cât și PNL, nu și-au revendicat oficial funcția de prim-ministru, iar aparent niciun partid nu pare dispus să-și asume în mod deschis această poziție. Această situație ar fi generată, conform acelorași surse, de poziția PSD, care a sugerat că postul de premier le revine legitim, determinând astfel liderii PNL să renunțe la o eventuală revendicare. La ședința desfășurată la Cotroceni, Ilie Bolojan a adoptat o atitudine rezervată, preferând să asculte și să observe, fără a-și exprima o poziție clară. Similar, Nicușor Dan nu a făcut niciun fel de pretenții în privința numelui viitorului premier. În timpul discuțiilor au fost analizate diverse opțiuni privind structura guvernului și potențialii candidați pentru șefia Executivului, însă propunerea unui premier tehnocrat a fost respinsă unanim.

PSD a indicat că nu exclude o guvernare cu sistem rotativ, cu condiția ca funcția de premier să le revină în a doua parte a mandatului. Această idee a fost privită cu reticență de liberali, care nu doresc să preia responsabilitatea primei părți a guvernării, temându-se să nu ajungă „țapi ispășitori”, așa cum s-a întâmplat în mandatul lui Nicolae Ciucă. În privința măsurilor social-fiscale, au fost trecute în revistă recomandările grupurilor de lucru, însă fiecare formațiune a subliniat clar care măsuri nu poate susține, fără a se ajunge la un acord comun.

Negocierile au rămas într-un impas total, fără înțelegeri atât în privința măsurilor fiscale, cât și a formulei guvernării sau desemnării premierului. Marți, la ora 15:00, liderii PSD, PNL, USR și UDMR se reîntâlnesc, într-o nouă rundă de negocieri pentru formarea guvernului, reluând de fapt discuțiile pe măsuri fiscale – de la zero. Subiectul central este identificarea unui pachet de reduceri sau restructurări fiscale care să stârnească consens.

USR insistă ca viitorul șef al guvernului să fie un premier care își asumă măsurile adoptate – și nu doar formal, ci și public. „Ar trebui stabilit cine iese la presă după adoptarea deciziilor și le explică”, precizează surse politice. Liderii partidelor doresc ca până joi – când este programată o altă întâlnire decisivă cu președintele Nicușor Dan – să existe un cadru agreat de toți partenerii pentru măsurile fiscale. La finalul acestei săptămâni se speră ca tot pachetul să fie gata.

În acest context, prim-viceprimarul Ilie Bolojan evită asocierea directă cu postul de premier, arătându-se rezervat: „Luați care vreți”, ar fi afirmat acesta în discuțiile politice.

PSD, la rândul său, nu se arată disperat să intre la guvernare, preferând o „opoziție constructivă” în cazul în care negocierile ar rămâne blocate. Sursele social-democrate spun că restul partidelor „se poate descurca foarte bine și fără ei”. Președintele Nicușor Dan, coordonează aceste negoicieri, nu transmite semnale de grabă exagerată.

Discuțiile dintre partidele politice privind formarea viitoarei coaliții guvernamentale au stagnat, fără a se înregistra progrese concrete, potrivit unor surse apropiate negocierilor. Atât PSD, cât și PNL, nu și-au revendicat oficial funcția de prim-ministru, iar aparent niciun partid nu pare dispus să-și asume în mod deschis această poziție. Această situație ar fi generată, conform acelorași surse, de poziția PSD, care a sugerat că postul de premier le revine legitim, determinând astfel liderii PNL să renunțe la o eventuală revendicare. La ședința desfășurată la Cotroceni, Ilie Bolojan a adoptat o atitudine rezervată, preferând să asculte și să observe, fără a-și exprima o poziție clară. Similar, Nicușor Dan nu a făcut niciun fel de pretenții în privința numelui viitorului premier.

Kelemen Hunor nu ar susține noua măsură propusă în grupul de lucru de la Cotroceni

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, nu ar susține introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare, potrivit unor surse apropiate discuțiilor purtate luni, 9 iunie, în cadrul grupului de lucru reunit la Palatul Cotroceni. Informația vine în contradicție cu speculațiile anterioare potrivit cărora UDMR, alături de consilierul prezidențial Radu Burnete, ar fi sprijinit ideea unei astfel de măsuri fiscale. Propunerea analizată în cadrul grupului de lucru vizează aplicarea unei taxe fixe, cuprinsă între 1 și 3 lei, pentru diverse tranzacții bancare – inclusiv plăți cu cardul, transferuri și retrageri de numerar. Măsura este evaluată ca parte a unui pachet mai amplu destinat reducerii deficitului bugetar al României, care a depășit limitele asumate prin Tratatul de la Maastricht.

Deși ideea nu a fost oficial asumată de niciuna dintre formațiunile politice participante, în ultimele zile s-a vehiculat, tot pe surse, că UDMR și unii reprezentanți ai Administrației Prezidențiale ar vedea taxa ca pe o soluție viabilă pentru creșterea veniturilor bugetare. Surse politice afirmă însă că Kelemen Hunor s-ar fi exprimat rezervat față de această propunere, considerând că ar putea avea efecte negative atât asupra populației, cât și asupra încrederii în sistemul bancar. Banca Națională a României, prin vocile mai multor economiști de rang înalt, s-a declarat ferm împotriva acestei idei. Printre critici s-au numărat și reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, care atrag atenția că o astfel de taxă ar încuraja plățile în numerar, ar penaliza utilizatorii sistemului bancar și ar putea stimula economia subterană.

Consilierul prezidențial Dragoș Anastasiu (consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu mediul de afaceri) a confirmat că taxa pe tranzacțiile bancare a fost discutată în cadrul grupului de lucru de la Cotroceni. El a declarat că „această idee a fost una dintre cele analizate în cadrul grupului de lucru” și a precizat: „Nu are importanță cine a pus-o pe masă. Bancherii au fost întrebați dacă o astfel de abordare are sau nu sens în contextul economic actual. Este o întrebare legitimă”. Anastasiu a negat explicit că el ar fi fost „autorul” propunerii, dar a confirmat că aceasta s-a regăsit printre opțiunile discutate.

În paralel, consilierii BNR, precum Eugen Rădulescu, au criticat dur propunerea, etichetând-o drept „aberantă” și comparând-o cu modelul Venezuelei.