Erdogan transmite Suediei să-și ia ADIO de la NATO! Turcia a provocat „divorțul anului”: Finlanda vrea decuplare și să adere singură la Alianță

Președintele Turciei a declarat luni că Suedia nu ar trebui să se aștepte la sprijin pentru candidatura sa la NATO, în urma protestelor din weekend de la Stockholm ale unui activist anti-islam și ale unor grupuri pro-kurde, transmite AP. Președintele Recep Tayyip Erdogan a criticat protestul de sâmbătă al lui Rasmus Paludan de arderea Coranului, spunând că a fost o insultă la adresa tuturor, în special a musulmanilor. El a fost deosebit de revoltat de autoritățile suedeze pentru că au permis desfășurarea demonstrației în fața ambasadei Turciei din Stockholm, pe care a calificat-o drept un atac la adresa celor 85 de milioane de cetățeni turci.

„Este clar că cei care au permis ca o astfel de josnicie să aibă loc în fața ambasadei noastre nu se mai pot aștepta la nicio milă din partea noastră în ceea ce privește cererea lor de aderare la NATO„, a declarat Erdogan în primele sale comentarii referitoare la protestele din weekend, afirmând că Suedia trebuie să fi calculat consecințele permiterii demonstrației lui Paludan.

Erdogan a criticat, de asemenea, Suedia pentru protestele prokurde, unde manifestanții au fluturat steaguri ale diferitelor grupuri kurde, inclusiv ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan, sau PKK, care a dus o insurecție de zeci de ani împotriva Turciei. PKK este considerat un grup terorist în Turcia, Uniunea Europeană și Statele Unite, dar simbolurile sale nu sunt interzise în Suedia.

„Deci veți lăsa organizațiile teroriste să se dezlănțuie pe bulevardele și străzile voastre și apoi vă așteptați la sprijinul nostru pentru a intra în NATO. Asta nu se va întâmpla”, a declarat Erdogan, referindu-se la candidaturile de aderare a Suediei și Finlandei la alianța militară. El a spus că, dacă Suedia nu va arăta respect față de Turcia sau față de musulmani, atunci „nu vor vedea niciun sprijin din partea noastră în problema NATO”.

Turcia a blocat candidaturile istorice ale națiunilor nordice la NATO, spunând că acestea trebuie să abordeze mai întâi preocupările de securitate ale Turciei. Oficialii suedezi au subliniat că libertatea de exprimare este garantată de Constituția suedeză și oferă oamenilor drepturi extinse de a-și exprima opiniile în public, deși incitarea la violență nu este permisă. Demonstranții trebuie să solicite poliției un permis pentru o adunare publică. Poliția poate refuza astfel de permise doar din motive excepționale, cum ar fi riscurile pentru siguranța publică. Înalți oficiali suedezi au declarat că libertatea de exprimare este esențială pentru democrație, criticând totodată acțiunile lui Paludan ca fiind lipsite de respect și cu care nu sunt de acord.

Activistul anti-islam Paludan, care deține atât cetățenie daneză, cât și suedeză, a înființat partide de extremă dreapta în ambele țări, care nu au reușit să câștige niciun loc în alegerile naționale, regionale sau municipale. La alegerile parlamentare de anul trecut din Suedia, partidul său a primit doar 156 de voturi la nivel național. Arderea Coranului de către acesta a declanșat contra-proteste în Turcia în weekend, unde demonstranții i-au ars fotografia și un steag suedez.

Turcia provoacă „divorțul anului”

Finlanda ar trebui să ia în considerare opţiunea de a adera la NATO fără Suedia, a declarat pentru prima oară marţi ministrul ei de externe, după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a exclus unda verde a Ankarei pentru candidatura suedeză, informează France Presse şi Reuters. Aderarea comună a celor două ţări nordice rămâne „prima opţiune”, dar „în mod evident trebuie să evaluăm situaţia, dacă s-a întâmplat ceva care înseamnă că pe termen lung Suedia nu mai poate merge mai departe”, a afirmat şeful diplomaţiei Pekka Haavisto la televiziunea publică YLE, judecând însă că este „prea devreme pentru a lua o poziţie”.

Printre altele, Haavisto a spus că este nevoie de o pauză de câteva săptămâni în discuţiile dintre Finlanda, Suedia şi Turcia cu privire la planurile celor două ţări nordice de a se alătura alianţei militare NATO.

„Este nevoie de o pauză înainte de a reveni la discuţiile în trei şi să vedem unde suntem (…) după situaţia curentă, aşa că nu ar trebui să se tragă încă concluzii”, a declarat el pentru Reuters într-un interviu telefonic.

Cred că va fi o pauză de câteva săptămâni”, a adăugat el.

Preşedintele Turciei a spus luni că Suedia nu ar trebui să se aştepte la sprijinul ţării sale pentru aderarea la NATO, după un protest lângă ambasada Turciei din Stockholm în weekend inclusiv arderea unei copii a Coranului. Arderea unui Coran de către un extremist de dreapta în timpul unei manifestaţii autorizate de poliţie sâmbătă lângă ambasada Turciei la Stockholm a stârnit proteste puternice din partea Ankarei şi în lumea musulmană.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că Suedia nu mai poate conta pe „sprijinul” Ankarei după acest incident, care se adaugă altuia provocat de un video cu militanţi prokurzi la mijlocul lunii ianuarie. Aceste proteste sunt un „obstacol” pentru candidaturile la NATO şi „manifestanţii se joacă cu securitatea Finlandei şi a Suediei”, a deplâns marţi Haavisto.

Concluzia mea este că va exista o întârziere (pentru unda verde a Turciei), care cu siguranţă va dura până la alegerile din Turcia de la mijlocul lunii mai”, a mai spus el.

Spre deosebire de cazul Suediei, Turcia a arătat în ultimele luni că nu are obiecţii majore faţă de intrarea Finlandei în NATO.

Turcia a anulat întâlnirea trilaterală cu Suedia și Finlanda

Turcia a anulat pe termen nederminat o reuniune a formatului trilateral cu Suedia și Finlanda, programată pentru luna februarie, după un protest de weekend la Stockholm care a atras o condamnare din partea Ankarei, a relatat marți televiziunea de stat TRT, potrivit Reuters. Întâlnirea programată să se desfășuare în februarie la Bruxelles a fost amânată la solicitarea Ankarei, spune TRT citând surse diplomatice turcești. Purtătorul de cuvânt al președintelui Recep Tayyip Erdogan declara în această lună că urma să participe și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Același Recep Tayyip Erdogan declara că Suedia nu ar trebui să se aștepte să mai primească sprijinul Turciei pentru aderarea la NATO, în contextul protestului din weekend de la ambasada turcă din Stockholm, acolo unde a fost arsă și o copie a Coranului.

Arderea Coranului a fost condamnată de Turcia și a stârnit critici și din partea altor țări musulmane.

Condamnăm în cei mai fermi termeni posibil atacul josnic asupra cărții noastre sfinte (…). Permiterea acestui act anti-islam, care vizează musulmanii și ne insultă valorile sacre, sub pretextul libertății de exprimare, este complet inacceptabil”, spunea Ministerul turc al afacerilor externe.

O reacție a avut și ministerul suedez al afacerilor externe, Tobias Billstrom, care declara că provocările islamofobe sunt îngrozitoare.

Suedia are o amplă libertate de exprimare, dar asta nu înseamnă că Guvernul Suedez sau eu însumi susținem opiniile exprimate”, a scris Tobias Billstrom, pe Twitter.

România și Polonia au invitat, în premieră, Finlanda și Suedia la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO

România și Polonia au decis, luni, să invite pentru prima dată Finlanda și Suedia, state aflate în proces de aderare la NATO, la o reuniune a miniștrilor de externe din formatul „București 9”, care reunește țările aliate de pe flancul estic. Anunțul a fost făcut de ministrul de externe Bogdan Aurescu după o întrevedere avută la Bruxelles cu omologul polonez, Zbigniew Rau – relatează Calea Europeană. După intrarea Finlandei și Suediei în NATO, 96% din teritoriul Uniunii Europene se va afla sub umbrela de securitate euro-atlantică.

Inițiativa a fost confirmată de Bogdan Aurescu și într-o postare pe Twitter. O primă discuție despre posibilitatea participării Finlandei şi Suediei, în calitate de invitaţi, la Formatul Bucureşti 9 a fost purtată de miniștrii de externe ai României și Cehiei la Reuniunea Anuală a Diplomației Române.

Formatul București 9 (B9) este o inițiativă lansată de președintele României, Klaus Iohannis, și de președintele Poloniei, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului de la Madrid. În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări la Alianța Nord-Atlantică.

Decizia celor două țări scandinave pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară. Aderarea este însă accelerată de invazia Rusiei în Ucraina întrucât Finlanda are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia și va dubla astfel granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. Accederea Finlandei și Suediei în NATO va însemna ca toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi aliate. Aceeași situație este și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *