Dr. ing. Marius Lulea: „Populismul a împins România în actuala criză economică și bugetară. Legea Salarizării trebuie să țină cont de cât poate încasa statul, nu de cât vor politicienii să promită”

Dr. ing. Marius Lulea, președintele Institutului pentru Politici Economice și Publice, susține că actuala criză economică și bugetară este rezultatul unor politici prin care statul a angajat, ani la rând, cheltuieli peste capacitatea reală a economiei de a le susține. În opinia sa, România are nevoie de un stat mai suplu, de creșterea productivității administrației și de orientarea forței de muncă spre sectoarele care produc valoare.

«„Populismul a împins România în actuala criză economică și bugetară. Din dorința de a câștiga voturi și de a-i minți pe români, au fost angajate cheltuieli peste capacitatea economiei de a le susține.”»

Marius Lulea atrage atenția asupra unei reguli economice elementare: pe termen lung, cheltuielile publice nu pot crește permanent într-un ritm superior veniturilor și capacității economiei de a le finanța. Atunci când diferența este acoperită constant prin împrumuturi, taxe suplimentare sau expansiune monetară, costurile sunt transferate în cele din urmă către populație și mediul privat.

«„Partidele politice refuză să accepte că statul nu poate fi transformat într-un adversar al cetățeanului, iar cetățenii și companiile românești nu pot exista doar pentru a finanța statul.”»

Președintele Institutului pentru Politici Economice și Publice consideră că raportul dintre stat și economie trebuie inversat: administrația trebuie să fie în serviciul cetățeanului și al economiei, nu economia în serviciul permanent al aparatului public. Taxarea excesivă a muncii și capitalului poate reduce investițiile, competitivitatea și capacitatea companiilor de a crea locuri de muncă.

«„Economia are o capacitate reală, determinată de numărul celor care lucrează în mediul privat și de productivitatea lor. Ei trebuie să producă hrană, locuințe, energie, bunuri și servicii. Nu putem produce cu toții birocrație.”»

În această logică, prosperitatea nu poate fi construită exclusiv prin redistribuire. Înainte ca veniturile să fie împărțite, economia trebuie să creeze valoare. Agricultura, industria, construcțiile, energia și serviciile productive sunt cele care generează bunurile, veniturile și resursele necesare funcționării societății și finanțării serviciilor publice.

«„În realitate, populismul înseamnă inflație permanentă. Creșterile salariale fără acoperire în productivitate sunt o iluzie plătită de întreaga populație prin prețuri mai mari.”»

Lulea avertizează că majorările nominale de venituri nu reprezintă automat o creștere a bunăstării. Dacă salariile și cheltuielile cresc fără o evoluție corespunzătoare a productivității și producției, puterea de cumpărare poate fi erodată de inflație. Ceea ce contează pentru populație este venitul real — câte bunuri și servicii pot fi cumpărate efectiv.

«„Un stat mai eficient poate plăti salarii mai bune. Reforma trebuie să însemne mai puține instituții, comasări, inclusiv reducerea numărului de primării, eliminarea risipei și combaterea hoției. Mai mulți bani pentru mai puține structuri înseamnă salarii mai bune pentru cei care muncesc eficient.”»

În viziunea sa, reforma administrației nu trebuie redusă la tăieri salariale. Obiectivul ar trebui să fie creșterea productivității sectorului public: simplificarea instituțională, digitalizarea, comasarea structurilor cu atribuții suprapuse și reducerea aparatului administrativ acolo unde acesta este supradimensionat. Economiile rezultate ar permite inclusiv o remunerare mai bună a angajaților performanți.

«„România are nevoie de mai mulți oameni care produc valoare și de un stat mai suplu, nu de o economie care muncește pentru a întreține o birocrație tot mai mare.”»

O asemenea reformă ar putea elibera forță de muncă pentru sectorul privat, într-o economie în care numeroase domenii reclamă lipsa personalului. Reducerea deficitului intern de forță de muncă ar putea diminua, în același timp, dependența de importul de lucrători și o parte dintre ieșirile valutare generate de transferurile către exterior.

Mesajul susținut de dr. ing. Marius Lulea este că echilibrul bugetar nu poate fi obținut exclusiv prin taxe mai mari. România are nevoie de o economie care produce mai mult, de productivitate mai ridicată și de un stat dimensionat în raport cu resursele reale pe care economia le poate genera.