Digitalizarea procedurilor de insolvență. Hristu (AUR): „Sistemul actual de publicare a anunțurilor funcționează pe principii învechite, desprinse din secolul trecut”

Un proiect de lege ambițios, adoptat de Senat pe 8 iunie 2026 și aflat acum în circuitul Camerei Deputaților pentru votul final, promite să revoluționeze modul în care funcționează procedurile de insolvență în România. Inițiativa legislativă, susținută de deputatul constănțean AUR Cosmin Hristu, reprezintă un pas decisiv către transparență, eficiență și protecția drepturilor creditorilor și debitorilor.

Sistemul actual de publicare a anunțurilor de vânzare în procedurile de insolvență funcționează pe principii învechite. Activele debitorilor insolvabili sunt anunțate exclusiv în ziare, într-un format care limitează accesul potențialilor cumpărători și reduce semnificativ competiția pe piață. Această practică generează costuri suplimentare pentru debitori și creditori, iar beneficiarii sunt doar editorii de presă.Consecințele sunt directe și devastatoare: puțini potențiali cumpărători au acces la informații, vânzarea activelor se face la prețuri sub valoarea reală, iar creditorii pierd bani. În contextul digitalizării accelerate a societății românești, această metodă de publicare pare desprinsă din secolul trecut.

Proiectul de lege propune o schimbare radicală: mutarea tuturor anunțurilor de vânzare pe un portal public electronic administrat de Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). Platformele www.licitatii-insolventa.ro și www.licitatii-unpir.ro vor deveni punctul central de informare pentru toți cei interesați în achiziția de active din proceduri de insolvență.Această soluție nu este experimentală. UNPIR a demonstrat deja eficiență și viabilitate prin dezvoltarea și administrarea acestor platforme. Sistemul funcționează, este gratuit pentru utilizatori și transparent.

Beneficiile concrete

Transparență maximă: Oricine, indiferent de localizare geografică sau capacitate financiară, poate accesa informații despre activele disponibile în proceduri de insolvență.

Competiție reală: Prin creșterea numărului de potențiali cumpărători informați, se stimulează competiția pe piață, ceea ce duce la prețuri mai bune și la recuperarea mai eficientă a activelor.

Costuri reduse: Eliminarea obligației de publicare în presă scade semnificativ costurile procedurale, care sunt suportate de debitori și creditori.

Egalitate de șanse: Toți cumpărătorii au acces egal la informații, indiferent de capacitatea lor de a citi ziare sau de a avea contacte în mediul afacerilor.

Conformitate cu standardele europene: Directiva UE 2019/1023 privind restructurarea preventivă și insolvența impune digitalizarea procedurilor. România se aliniază la aceste standarde.

Propunerea legislativă contribuie la imbunătățirea mecanismelor de valorificare a activelor în cadrul procedurilor de insolvență, cu efecte pozitive asupra gradului de recuperare a creanțelor. Prin creșterea numărului de potențiali cumpărători informați și prin privarea bunurilor scoase la vânzare, se stimulează concurența în cadrul procedurilor de vânzare.Acest lucru se traduce într-un grad mai ridicat de satisfacție a creditorilor și, implicit, într-un mediu de afaceri mai sănătos. Creditorii beneficiază de o protecție sporită a dreptului de proprietate, iar debitorii au șansa unei recuperări mai rapide și mai eficiente.

Din perspectiva mediului de afaceri, măsura propusă facilitează accesul întreprinzătorilor, investitorilor și al publicului larg la informații despre activele disponibile în proceduri de insolvență. Prin eliminarea barierelor geografice și financiare de acces la informație, se creează condiții pentru o participare mai largă la procedurile de vânzare, inclusiv din partea investitorilor străini sau din alte regiuni ale țării.

Deputatul constănțean AUR Cosmin Hristu susține activ acest proiect de lege, recunoscând necesitatea evidentă a reformei și beneficiile clare ale propunerii. Poziția sa reflectă angajamentul față de modernizarea sistemului de justiție și protecția intereselor tuturor actorilor implicați în procedurile de insolvență. Proiectul de lege se încadrează în directivele stabilite de Directiva (UE) 2019/1023 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019, privind cadrul de restructurare preventivă, remiterea de datorii și decăderi, precum și măsurile de sprijin a eficienței procedurale de restructurare și de insolvență. Articolul 28 din Directivă impune statelor membre adoptarea de măsuri privind comunicațiile electronice în cadrul procedurilor de insolvență. România, prin acest proiect de lege, nu doar se conformează standardelor europene, ci și demonstrează angajamentul față de digitalizarea serviciilor publice și modernizarea sistemului.

Propunerea se armonizează cu Strategia națională privind Agenda Digitală pentru România și cu obiectivele asumate de statul român în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede reforma și digitalizarea serviciilor publice, inclusiv în domeniul justiției și procedurilor de insolvență. Proiectul se află acum în circuitul Camerei Deputaților, unde urmează să fie votat în plenul parlamentar. Adoptarea de către Senat pe 8 iunie și susținerea din partea deputaților precum Cosmin Hristu sunt semne pozitive că legislația va fi aprobată.