Depozitele de gaze se golesc accelerat în Europa. România a epuizat deja 37% din rezerve. Burduja (Energie): „Suntem producătorul numărul 1 din UE”

Sebastian Burduja (PNL), ministrul Energiei, a declarat luni, pentru B1 TV, că anul trecut România a fost producătorul numărul 1 de gaz din UE, iar din 2027 ne vom dubla producția. De asemenea, în anii următori, România va fi printre cele mai competitive piețe ca preț la energie.

„Din 2027 noi ne vom dubla producția de gaze. E proiectul Neptun Deep. Deja România e producătorul numărul 1 de gaz din UE. Anul trecut am reușit să depășim Olanda și meritul e al Romgaz și subliniez lucrul ăsta – meritul este al unei companii de stat care a reluat marile exploatări, inclusiv la Caragele, unde avem și foarte multe speranțe legate de valoarea acelui zăcământ. Deci aceste gaze trebuie valorificate în economie, din punctul meu de vedere, și sunt convins că suntem în deplin acord aici. Nu atât date la export sau arse la aragaz. Sigur și acestea sunt lucruri utile, dar e mult mai valoros să le transformi în energie electrică, să le transformi în îngrășăminte, în medicamente”, a explicat ministrul Energiei.

„La fel și pe energie electrică, unde eu sunt optimist, dar am și pe ce să mă bazez, adică pe toate proiectele noastre în lucru. Noi ne vom crește semnificativ capacitatea noastră de producție nu doar cea solară, eoliană, deci intermitentă, unde avem cam 10.000 de megawați în lucru, dar și cea în bandă, pe gaz, 3.500 de megawați și programul nuclear încă 2.200. E adevărat, va fi gata în 2031-2032. Deci cu toți acești megawați noi în sistem, cred că România va fi printre cele mai competitive piețe ca preț la energie, dar și la gaze și atunci ai nevoie de un plan de țară care să valorifice aceste resurse în produse economice cu valoare adăugată mare”, a mai declarat Sebastian Burduja.

România a epuizat deja 37% din rezerve în două luni

Statele europene folosesc masiv gazul provenit din rezerve, comparativ cu ultimii șapte ani. Vremea rece crește nevoile de încălzire, temperaturile fiind așteptate să scadă din nou în această săptămână. Depozitele la nivel european sunt puțin peste 70% pline, comparativ cu aproximativ 86% în urmă cu un an.

Deși nu există riscul unui deficit imediat, epuizarea rapidă poate face stocarea mai dificilă înainte de următorul sezon de încălzire și riscă să afecteze prețurile pe termen scurt. Nivelurile de stocare au scăzut cu un total de 25 de puncte procentuale – mai mult decât orice scădere înregistrată începând din 2018, conform datelor Gas Infrastructure Europe, compilate de Bloomberg. România a ajuns la un grad de umplere de doar 63%, în aceste zile, de la 100% la mijlocul lui noiembrie.

„Cu cât nivelurile de stocare de la sfârșitul lunii martie sunt mai scăzute, cu atât va fi mai greu pentru regiune să se pregătească înainte de iarna viitoare”, a declarat Samantha Dart, șefa de cercetare a gazelor naturale al Goldman Sachs Group Inc., într-o notă.

Vremea s-a răcit în cea mai mare parte a nord-vestului Europei, ceea ce ar putea stimula retrageri suplimentare în zilele următoare, pe măsură ce consumul de gaz pentru încălzire crește. Continentul este, de asemenea, din ce în ce mai expus volatilității pieței, deoarece se bazează pe gazul natural lichefiat global pentru a înlocui deficitul rămas la sfârșitul fluxurilor provenite din conducte rusești prin Ucraina.

Întreruperile neplanificate ale furnizorilor de top pot afecta echilibrul fragil al regiunii și pot provoca fluctuații de preț. În Norvegia, fabrica de GNL Hammerfest și-a oprit operațiunile până pe 9 ianuarie din cauza unei defecțiuni a compresorului.

Prețurile au crescut cu 4% săptămâna trecută și sunt aproape de maximul din ultimele 14 luni, în timp ce piața se confruntă cu stocurile în scădere și aprovizionarea mai dificilă. Contractele futures olandeze, punctul de referință pentru gaze în Europa, au scăzut ușor luni și au scăzut la un euro un megawatt-oră la 8:49 a.m. în Amsterdam.

„România trebuie să aibă o capacitate mai mare de producție de energie electrică”

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a avut o intervenție la B1 TV, unde a subliniat că România trebuie să își crească capacitatea de producție de energie electrică pentru a deveni mai competitivă. El a menționat că, în anul precedent, au fost puși în funcțiune 1.200 de megawați noi, ceea ce reprezintă un record pentru ultimul deceniu. Burduja a afirmat că, pe baza contractelor semnate și a investițiilor în curs, se estimează că România va depăși 2.500 de megawați în acest an, dublând astfel recordul anterior. El a explicat că, prin creșterea ofertei de energie, prețurile vor scădea, fără a fi necesară o intervenție constantă a statului.

„La consumatorul casnic suntem cu al cincilea cel mai ieftin preț la curent și al patrulea cel mai ieftin gaz, astea sunt datele Eurostat. La consumatorul, suntem undeva la jumătatea clasamentului Uniunii Europene și recunoaștem că întreaga Uniune Europeană are o problemă cu prețul la energie și o problemă de competitivitate în raport cu SUA, cu China și alte piețe, unde energia electrică este și de 2-3 ori mai ieftină. Soluția pentru România, și am insistat de când am preluat mandatul la acest minister, în vara lui 2023, soluția este una singură, și o reprezintă investițiile. Deci România trebuie să aibă o capacitate mai mare de producție de energie electrică. Anul trecut noi am pus în funcțiune 1.200 de megawați noi, care este mai mult decât în precedenții 4 ani și cred că e un record de mai mult de un deceniu, iar anul acesta, pe baza contractelor pe care noi le-am semnat și a investițiilor în lucru, inclusiv Iernut, inclusiv Mintia, Năvodari și Răstolița, cred că vom depăși 2.500 de megawați, deci ne vom dubla recordul de anul trecut. Și cu mai multă energie în sistem, într-o piață așa funcționează, când crește oferta, prețul scade. Ăsta este singurul mod, nu o intervenție constantă a statului, dar să rămânem cu aceeași incapacitate de a acoperi consumul, ci o producție mare, astfel încât nu doar să ne acoperim consumul nostru, dar chiar să le dăm și altora și să-i facem pe alții dependenți de energia noastră”.

„Luăm în calcul continuarea schemei de plafonare a facturilor la energie și după 1 aprilie”

Sebastian Burduja (PNL), ministrul Energiei, a dat asigurări că, indiferent ce decizie va lua Guvernul privind modul în care va arăta piața de energie după 1 aprilie, românii cu venituri mici în continuare vor fi ajutați. Precizarea vine în contextul în care la 1 aprilie expiră actuala schemă de plafonare-compensare a facturilor la energie. Burduja spune că Guvernul ia acum în calcul mai multe scenarii pentru ce va urma după. O decizie va fi luată luna aceasta.

„Noi am spus și în programul de guvernare că ne propunem o liberalizare etapizată, prudentă, ceea ce înseamnă că trebuie să gândim bine lucrurile. Până la final de ianuarie ne-am propus să avem o decizie luată, fiind pe masă mai multe scenarii acum. Un scenariu e continuarea schemei de compensare-plafonare așa cum e ea acum, cum o cunoscut toți români, cu praguri în funcție de nivelul de consum lunar. O a doua variantă ar fi o țintire mai bună a sprijinului către acei consumatori cu adevărat vulnerabili, cei care au venituri mici în familie sau familie numeroasă, depind de un echipament medical cu un consum mare de energie etc. O decizie finală pentru cum va arăta perioada post 1 aprilie mă aștept să luăm până în februarie, lăsând timp suficient pentru piață să se adapteze”, a declarat ministrul Energiei.

„Pentru consumatorii vulnerabili e o garanție și o fac în mod public va exista cu siguranță o formă de sprijin indiferent ce se întâmplă. Am ținut să fie reflectat acest lucru și în programul de guvernare, ba chiar în program dăm și o variantă prin acele carduri de energie, ca un fel de vouchere pentru a nu-i pune pe oameni pe drumuri. E o variantă care a funcționat anterior cu Poșta Română. Deci sunt niște mecanisme pe care statul le-a testat, dar, oricum ar fi, consumatorii vulnerabili, adică românii cu venituri mici vor fi protejați, astfel încât după plata la utilități niciun român să nu coboare sub pragul sărăciei”, a mai declarat Sebastian Burduja, pentru B1 TV.

De asemenea, Burduja a fost întrebat de către fostul ministru de Finanțe, Gheorghe Ialomițianu, dacă taxa de stâlp afectează domeniul energetic, în ceea ce privește prețul, dacă a fost făcut vreun studiu de impact.

„Categoric că orice taxă înseamnă și un impact asupra investițiilor, în primul rând, pe de o parte pentru că în energie sunt proiecte mari cu studii de fezabilitate costisitoare și care acum ar trebui refăcute și să țină cont de această taxă și, sigur, pe de altă parte, că, în general, o taxă în plus descurajează investițiile, cu atât mai mult cu cât n-a existat un climat, să spunem, predictibil, dar eu cred că perioada de 90 de zile de gândire, de reflecție, de rafinare a normelor de aplicare e de bun augur și știu de la domnul ministru al Finanțelor cu care am colaborat foarte bine că vor exista consultări ample cu sectorul, astfel încât impactul să fie cât mai mic și normele cât mai clare”, a răspuns ministrul Energiei.

Statul român vrea să renegocieze termenele din PNRR pentru închiderea minelor și termocentralelor

Sebastian Burduja (PNL), ministrul Energiei, a confirmat, pentru B1 TV, că statul român vrea să renegocieze termenele din PNRR pentru închiderea minelor și termocentralelor pe cărbune. Ministrul a punctat că mai avem nevoie de timp, câțiva ani, pentru a pune alte grupuri în loc.

Întrebat dacă e adevărat că România urmează să ceară o schimbare a termenelor din PNRR pentru închiderea minelor și termocentralelor pe cărbune, Sebastian Burduja a răspuns: „E o prioritate majoră în top 3 pentru acest mandat și pentru anul acesta, pentru că, într-adevăr, atât în PNRR, cât și în Legea decarbonizării, cât și în Planul de restructurare pentru Complexul Energetic Oltenia sunt termene mult prea ambițioase de trecere în rezervă sau chiar de închidere a grupurilor pe cărbune, or un principiu de la care nu ne putem abate, pentru că de el depinde securitatea energetică a țării, deci să avem energie să se aprindă becul, e că nu putem să scoatem grupuri fără să punem altele în loc”.

„Or grupurile pe gaz încă nu le avem, grupurile de la Complexul Energietic Oltenia sunt în întârzieri cu licitațiile și sunt cauze obiective acolo, le putem discuta, dar cel puțin câțiva ani de zile cred că vom găsi această flexibilitate la nivel Comisiei, în condițiile în care, totuși, România e un bun cetățean european, a făcut aceste concesii, sunt alte state care au dus viața termocentralelor pe cărbune până în 2040 și ceva. E adevărat sunt mult mai dependente de cărbune decât România. Totuși, România e în flacul estic, ajută R Moldova cât poate, ajută Ucraina, deci cred că în noua Comisie vom avea înțelegere și vom putea să extindem aceste termene”, a mai declarat ministrul Energiei, pentru B1 TV.