Deficit de 3,8 miliarde de lei la Fondul Sănătăţii. Bourceanu (PNL) nu mai vrea „privilegiați” exceptați de la plata contribuțiilor! „Situația se va prelungi, cât timp nu punem accent pe prevenție”

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, are deficit de 3,8 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2024, cu 29% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2023. Deficitul Fondului a crescut cu toată că veniturile din contribuţii de asigurări de sănătate s-au majorat cu 38% în perioada analizată, efect direct al Legii 296/2023, a OUG 115/2023, dar şi a OUG 34 din 2024, arată o analiză a Economica.net. Scăderea masivă a subvenţiilor primite de la Fondul Sănătăţii explică parţial creşterea deficitului Fondului şi indică faptul că echilibrarea Fondului Sănătăţii nu se poate obţine prin împovărarea celor care plăteau CASS (majoritatea măsurilor oficializate prin actele normative antemenţionate îi vizează pe cei care plăteau deja CASS, excepţie făcând eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii şi agricultură), ci fie prin creşterea numărului de plătitori de CASS din bazinul format din 19 categorii de persoane asigurate fără plata contribuţiei, fie prin subvenţii masive de la stat, adică tot din banii celor cotizează deja la sănătate.

Situația se va prelungi, atâta timp cât nu punem accent pe prevenție. „Atâta timp cât nu există o formulă de actualizare a prețurilor, de realitate a pieței, spitalele și Casa vor fi întotdeauna pe deficit”, ne-a precizat senatorul liberal constănțean Septimiu Bourceanu, membru în Comisia de Sănătate a Senatului. Parlamentarul constănțean nu privește cu ochi buni exceptarea de la plata contribuției de Sănătate a unor „categorii socio-profesionale avantajate” și consideră că „bugetul Sănătății trebuie permanent actualizat și să țină cont de realitatea din teren”, lucru care astăzi – de mai mulți ani, de fapt – nu se întâmplă:

„Situația e un pic mai  complexă, nu doar o constatare că avem un deficit. Trebuie ținut cont de mai mulți factori, de efectele covid – care au ridicat costurile în Sănătate și apoi – foarte important – odată cu creșterea prețurilor de medicamente și servicii – au crescut și costurile pentru tratamente. Eu cred că nu trebuie să avem foarte multe categorii exceptate de la plata fondului pentru Sănătate. Există categorii care sunt avantajate, ideea că cineva nu contribuie nu înseamnă că nu se acoperă deficitul respectiv din altă parte. Nu trebuie să existe categorii – cu excepția unora, cum ar fi copiii de exemplu – toată lumea trebuie să acopere contribuțiile de Sănătate. Categoriile avantajate – nu cred că este o măsură corectă. În ceea ce privește echilibrarea bugetului, CASS poate să ofere lămuriri, bugetul Sănătății trebuie permanent actualizat și să țină cont de realitatea din teren. Avem materie primă din care se fac diverse medicamente unde prețurile au crescut, costurile cu prestarea de servicii au crescut, atunci și Guvernul trebuie să țină cont, încercând să echilibreze acest buget. Există și la nivelul spitalelor o discuție, dar e separată dintr-un singur motiv: CASS decontează serviciul medical conform contractului cadru, spitalele – multe dintre ele – prestează servicii care sunt peste contract și acele servicii medicale în general nu sunt recunoscute. Spitalele cheltuiesc mai mult decât primesc! Atâta timp cât nu există o formulă de actualizare a prețurilor, de realitate a pieței, spitalele și Casa vor fi întotdeauna pe deficit! Atâta timp cât nu punem accent pe prevenție, pe medicina de familie și recuperarea în sensul în care am grijă să nu ajung într-o situație dificilă, costurile vor fi întotdeauna mai mari!”, a spus senatorul Bourceanu, pentru TOMIS NEWS.

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback şi din subvenții. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Creşterea încasărilor la Fondul Sănătăţii din contribuţii de asigurări cu 38% se datorează majorării salariului minim din octombrie 2023, eliminării facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, şi, de la 1 ianuarie 2024, includerii tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 guvernul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical. Sunt exemplele pe care senatorul ni le-a oferit, pentru a arăta faptul că implicarea Guvernului în anumite sectoare sociale – cum ar fi creșterea salariului minim – trebuie să fie până la capăt, adică să urmărească toate efectele unei astfel de măsuri:

„Mai este un lucru: Atâta timp cât Guvernul, în timpul jocului schimbă regulile, trebuie să vină și cu partea lui de influență. Dacă am modificat bugetul salarial sau salariul minim pe economie, e normal să existe o influență a creșterii cheltuielilor Casei. Toate spitalele au pază, de exemplu. Creșterea salariului minim influențează bugetul spitalelor direct și indirect – direct, în sensul că cresc costurile cu prestarea serviciilor pe oră. Indirect – tot ce cumpără spitalul de la entități comerciale și la rândul lor au pază și lor le cresc costurile, care se vor regăsi în produsul vândut spitalului. Când Guvernul crește salariul minim pe economie, nu ține cont că există astfel de influențe și o parte din veniturile de echilibrare trebuie să vină de la Guvern. Când Guvernul ia măsuri, trebuie să vadă efectul măsurii până la capăt! (…) De foarte mult timp se vorbește în România de creșterea salarială, dar cu puține excepții se discută de puterea de cumpărare, unul din cele mai importante elemente de economie. Azi cumpăr cu un leu o pâine, poimâine o pâine și jumătate și în a patra zi pot să cumpăr două pâini… Noi ar trebui să privim și așa. De multe ori, creșterea salarială nu acoperă inflație, având o economie deschisă avem influențe interne, dar și externe, asta e realitatea economică și atunci Guvernul trebuie să țină cont de toate sectoarele. În general, trebuie eliminate facilitarea unor categorii socio-profesionale să nu plătească serviciile de Sănătate; echilibrarea bugetului când Guvernul ia măsuri care perturbă bugetele instituțiilor din subordinea lor, trebuie să acopere efectele respective și apoi modul în care se decontează serviciul medical. De foarte mult timp nu a mai fost reactualizată în mod real contravaloarea serviciului prestat. Ar trebui să fie un mecanism annual pentru serviciile pe care Casa le cumpără în numele pacientului”, a mai spus senatorul Bourceanu, pentru TOMIS NEWS.