DECLARAȚIE COMUNĂ – SUMMIT CPE Iohannis i-a spus lui Maia Sandu că nu poate să apere Moldova, din cauza „obligațiilor” NATO, dar i-a promis sprijin pentru aderare. Zelenski, apel disperat la Chișinău pentru intrarea în Alianță – VIDEO
Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, au transmis, joi, o declaraţie comună cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei, conform Agerpres.
„Preşedintele României şi Preşedintele Ucrainei salută progresele semnificative ale Ucrainei în ceea ce priveşte avansarea pe calea integrării euroatlantice; confirmă angajamentul lor de a consolida eforturile comune de susţinere a integrării Ucrainei în cadrul Alianţei şi pentru implementarea standardelor NATO; exprimă disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO, în baza Pactului de Securitate de la Kiev din 13 septembrie 2022″, se arată în declaraţia semnată de cei doi şefi de stat.
Potrivit documentului, România va continua să promoveze sprijinul politic şi practic al Alianţei pentru Ucraina în vederea asigurării abilităţii Ucrainei de a-şi apăra în mod eficient suveranitatea şi integritatea teritorială, iar Ucraina va continua să îşi aprofundeze interoperabilitatea cu NATO şi să îşi modernizeze forţele de securitate şi militare.
„Ucraina apreciază în mod deosebit susţinerea politică şi practică oferită de România şi de poporul român în aceste momente critice (…) primirea de refugiaţi, tranzit pe teritoriul naţional al asistenţei internaţionale, facilitarea exporturilor de cereale, susţinere pentru eforturile Ucrainei de apărare naţională şi creştere a rezilienţei, inclusiv creşterea capacităţilor de apărare; Ucraina salută eforturile şi iniţiativele propuse de România cu privire la reconstrucţia post-conflict”, se precizează în declaraţia comună.
Conform sursei menţionate, România va susţine Ucraina atât timp cât va fi necesar, va continua să ofere susţinere multidimensională pentru Ucraina şi să solicite consolidarea susţinerii şi asistenţei internaţionale pentru Ucraina. România va susţine Ucraina în reconstrucţia şi redresarea post-conflict în vederea asigurării unui stat stabil, sigur şi rezilient. De asemenea, arată declaraţia comună, cei doi şefi de stat iau act că România susţine Ucraina în vederea obţinerii statutului de stat membru NATO de îndată ce condiţiile vor fi îndeplinite şi continuă să lucreze împreună pentru a susţine stabilitatea şi rezilienţa statelor vulnerabile din regiune, afectate de războiul de agresiune al Federaţiei Ruse, pentru a asigura libertatea şi siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, în concordanţă cu normele şi principiile internaţionale, dar şi pentru a obţine securitate, stabilitate, democraţie şi prosperitate de durată în regiunea Mării Negre.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, participă, în Republica Moldova, la cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE). Aproximativ 50 de preşedinţi, prim-miniştri şi înalţi oficiali europeni sunt prezenţi la summitul care se desfăşoară la Castelul Mimi din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, situat la aproximativ 35 de kilometri de Chişinău.
Zelenski: „Războiul se va încheia doar când ucrainenii vor învinge sau când Rusia va părăsi teritoriile”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi în Republica Moldova că războiul se va încheia doar atunci când ucrainenii vor învinge sau când Rusia va părăsi teritoriile ocupate, informează Agerpres. Preşedintele Ucrainei a fost primul lider care a sosit în Republica Moldova pentru a participa la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE), unde a fost întâmpinat de şefa statului, Maia Sandu. Ulterior, cei doi au avut o discuţie, după care au făcut declaraţii pentru presă. „Până la victoria noastră. Când vom câştiga acest război se va încheia. Sau Rusia îl poate opri mai devreme. Poate să părăsească teritoriul nostru”, a răspuns Zelenski la întrebarea când se va încheia războiul, relatează EFE.
„Sunt fericit să mă aflu aici. /…/ Nu a fost uşor, dar am venit astăzi să oferim sprijin Republicii Moldova”, a declarat Zelenski în faţa camerelor de luat vederi, înainte de a mulţumi poporului moldovean „pentru că a primit atât de mulţi refugiaţi încă din prima zi a războiului”. „Astăzi urmează să discutăm despre relaţiile bilaterale, proiecte prioritare şi de infrastructură. Republica Moldova este un partener important pentru noi. Credem în viitorul nostru european. Trebuie să mergem împreună, umăr la umăr. Avem nevoie de unitate din partea partenerilor noştri”, a mai spus Volodimir Zelenski, citat de MOLDPRES. „’Viitorul nostru este în UE. Ucraina este pregătită să adere la NATO”, a susţinut Zelenski.
Preşedintele ucrainean a declarat anterior pe platforma de mesagerie Telegram că intenţionează să se întâlnească cu alţi lideri în privat, unde se aşteaptă să ceară mai mult sprijin pentru ţara sa, relatează DPA.
Republica Moldova găzduieşte joi cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene, la care sunt invitaţi să participe aproximativ 50 de preşedinţi, prim-miniştri şi înalţi oficiali europeni. Evenimentul, organizat la Castelul Mimi, un domeniu viticol din satul Bulboaca, situat la 35 km de capitala Chişinău, vine în continuarea iniţiativei de anul trecut, condusă de Franţa, de a reuni la Praga liderii ţărilor membre şi nemembre ale Uniunii Europene pentru a discuta despre provocările politice actuale. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina este pregătită să devină stat membru al NATO şi a subliniat că ţara așteaptă ca Alianţa să fie pregătită să o accepte. Potrivit portalului de ştiri NewsMaker, președintele a făcut declaraţii în acest sens joi dimineaţă, în Republica Moldova, unde a sosit pentru a participa la summitul Comunităţii Politice Europene, desfăşurat în localitatea Bulboaca.
„Ucraina este pregătită să intre în NATO, aşteptăm ca NATO să fie pregătită să accepte Ucraina. Garanţiile de securitate sunt importante nu numai pentru Ucraina, ci şi pentru vecinii noştri – pentru Moldova, din cauza agresiunii Rusiei” – a afirmat Zelenski, în faţa presei, după ce a fost întâmpinat de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Volodimir Zelenski a mai declarat că este bucuros că se află în Republica Moldova, deşi a menţionat că nu i-a fost ușor să ajungă la evenimentul de la Bulboaca. Potrivit liderului ucrainean, această vizită este un mesaj al tuturor ucrainenilor că Ucraina sprijină poporul Republicii Moldova și este mereu gata să meargă împreună – umăr la umăr. Zelenski le-a mulțumit cetăţenilor Republicii Moldova pentru primirea refugiaților ucraineni.
Preşedintele Ucrainei a mai afirmat că a discutat cu omologul său de la Chişinău, Maia Sandu, despre relaţiile bilaterale, despre proiectele importante pe care acestea le vor finaliza în viitorul apropiat, precum și despre viitorul comun în cadrul UE.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ajuns joi dimineața în Republica Moldova. El a fost întâmpinat de președintele Maia Sandu și va participa la Summitul Comunității Politice Europene. Republica Moldova este gazda Summitului Comunității Politice Europene, care se desfășoară astăzi. La întâlnire participă 50 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni. Summitul are loc la Castelul Mimi din satul Bulboaca, situat la aproximativ 35 de kilometri distanță de capitala Chișinău.
urlurldetect_provider_and_id_from_url method needs url.
Iohannis, mesaj pentru Volodimir Zelenski: „Agresiunea împotriva Ucrainei constituie cea mai disruptivă perioadă de după Războiul Rece”
Prețedintele Klaus Iohannis a transmis la al doilea Summit al Comunității Politice Europene un mesaj de sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova la summitul CPE. Mesaj pentru Zelenski: „Suntem uniți și solidari în sprijinul puternic pentru Ucraina”, informează Mediafax.
„Îmi face o deosebită plăcere să particip la acest al doilea Summit al Comunității Politice Europene, cu atât mai mult cu cât ne aflăm aici, în Republica Moldova. Ceea ce este ilustrativ pentru vocația europeană a Republicii Moldova și pentru seriozitatea eforturilor de reformă dedicate aderării sale la Uniunea Europeană. De asemenea, demonstrează concentrarea atenției asupra întregii Vecinătăți Estice și a regiunii Mării Negre. Trebuie să fim din ce în ce mai conștienți de provocările geostrategice la adresa unor țări precum Ucraina și Republica Moldova”, a spus Iohannis la summitul CPE.
Președintele a salutat prezența președintelui Zelenski la summit: „Domnule Președinte, suntem uniți și solidari în sprijinul puternic pentru Ucraina și poporul său care sunt, în continuare, ținta atacurilor nemiloase ale Rusiei. Agresiunea militară împotriva Ucrainei constituie cea mai disruptivă perioadă de după Războiul Rece. Ne revine responsabilitatea, în calitate de Comunitate a statelor democratice europene, să răspundem acestui moment istoric și să îi susținem pe cei mai vulnerabili dintre noi. Aceste state au ales calea democrației pentru a-și proteja independența, suveranitatea și integritatea teritorială, susținând valorile care au stat mereu la baza luptei noastre pentru libertate și democrație”.
De asemenea, Iohannis a salutat eforturile conducerii de la Chișinău pentru gestionarea a „două provocări majore: prima vizează procesul de reforme necesare pentru integrarea în Uniunea Europeană, iar a doua vizează combaterea amenințărilor hibride prin care se urmărește compromiterea stabilității și a rezilienței. România a oferit sprijin crucial pentru gestionarea acestor provocări: prin oferirea de expertiză în afaceri europene, pentru a accelera procesul de reforme și a iniția negocierile de aderare la UE, în acest an; prin acordarea de asistență financiară și sectorială substanțială. Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, lansată de România alături de Franța și Germania, noul regim de sancțiuni adoptat de Uniunea Europeană cu primele listări de persoane care au acționat împotriva stabilității statului și noua Misiune de parteneriat a UE în Republica Moldova sunt alte exemple concrete ale sprijinului nostru. Așadar, doresc să le transmit un mesaj tuturor cetățenilor Republicii Moldova: nu sunteți singuri! Uniunea Europeană și ceilalți parteneri sunt aici, pentru Republica Moldova. Consolidarea Republicii Moldova înseamnă și consolidarea rezilienței strategice a Europei. Ceea ce trebuie să facem este să oferim sprijinului nostru mai multă vizibilitate pentru cetățenii Republicii Moldova. Este important ca ei să constate o îmbunătățire concretă a vieții lor zilnice. Acesta este un element crucial pentru o poveste de succes a Republicii Moldova”.
„Summitul nostru trebuie să reafirme cu putere sprijinul nostru de neclintit pentru Ucraina și cetățenii săi pentru a învinge agresiunea rusească și a reclădi o pace bazată pe principiile Cartei ONU. Acest Summit trebuie să fie, totodată, o expresie a capacității noastre comune de a promova pacea, stabilitatea și democrația în Europa și dincolo de Europa”, a conchis președintele.
Iohannis spune că România nu o poate apăra militar, din cauza NATO
Republica Moldova e singură în fața Rusiei. Președintele României, Klaus Iohannis, spune că România nu o poate apăra militar în fața unui potențial atac, din cauza NATO.
„Nu văd modalități prin care să intervenim în cazul unui conflict, dar putem interveni pentru instruirea personalului din Moldova. Asta e o discuție complicată, tocmai din apartenența NATO și neapartenența NATO”, a spus Iohannis.
Președintele a vorbit și despre aderarea Republicii Moldova la UE
„Eu îmi doresc ca negocierile să înceapă în decurs de un an. În acest sens, ajutăm Republica Moldova, dar nu depinde de noi, e vorba de cum sunt văzute progresele la Bruxelles. Știm din experiența noastră că e un proces greu și care durează mult. Eu sper ca administrația din Republica Moldova să facă progrese”.
Macron bate cu pumnul în masă pentru urgentarea primirii Ucrainei și Republicii Moldova în NATO
Preşedintele francez Emmanuel Macron cere să se acorde garanţii de securitate ”tangibile şi credibile” Ucrainei – până la aderarea Kievului la NATO – şi pledează în favoarea unei Europe a Apărării mai puternice în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, în pofida unor rezerve ale multor ţări din Europa centrală şi de Est, relatează AFP. Emmanuel Macron a invitat totodată Uniunea Europeană (UE), într-un discurs, miercuri, la Forumul regional de securitate Globsec de la Bratislava, în Slovacia, să-şi „regândească” guvernanţa şi să „inventeze” alte „formaturi” în vederea unei integrări mai rapide a Balcanilor, Ucrainei şi Republicii Moldova.
„Dacă vrem (…) să cântărim greu împotriva Rusiei, dacă vrem să fim credibili în faţa ucrainenilor, trebuie să dăm Ucrainei mijloacele de a împiedica orice nouă agresiune (rusă) şi să o includem într-o arhitectură de securitate credibilă”, a subliniat Emmanuel Macron. „De aceea, sunt în favoarea, iar asta va face obiectul unor iscuţii colective în săptămânile următoare, până la summitul (NATO) de la Vilnius, să dăm garanţii de securitate tangibile şi credibile Ucrainei”, a insista el.
Şefii de stat şi de guverne din NATO urmează să-şi reafirme, la 11 şi 12 iulie, la Vilnius, susţinerea politică şi militară a Ucrainei, devastată de 15 luni de o ofensivă rusă care îngrijorează şi ţările vecine, din fostul bloc sovietic. Aceste garanţii vor putea fi acordate de către diverse state membre NATO, în aşteptarea aderării Ucrainei la Alianţă, care rămâne însă îndepărtată atât timp cât Ucraina se află în război cu Rusia. Ele pot consta în livrări de armament şi tehnologie şi în formarea personalului militar – inclusiv a unor piloţi de vânătoare -, care să apropie şi mai mult Ucraina de standardele NATO.
„Trebuie să construim ceva între securitatea furnizată Israelului (de către Statele Unite) şi o aderare deplină la NATO”, a subliniat Macron – care consideră puţin probabil un consens în vederea aderării Ucrainei la NATO la summitul de la Vilnius.
În Europa de Est, unele ţări se tem că un angajament insuficient al aliaţilor faţă de Ucraina poate să conducă la o „îngheţare” a liniei actuale a frontului şi a o consolidare a cuceririlor teritoiale ale Rusiei, fără să aducă pacea.
„Un conflict îngheţat nu va face decât să ofere un răgaz Rusiei pentru a pregăti altă agresiune”, declară directorul Institutului polonez al Afacerilor Internţaionale (PISM), Slawomir Debski.
Emmanuel Macron, ale cărui iniţiative diplomatice, de la începutul ofensivei ruse, i-au pus adesea pe gânduri pe partenerii săi din Europa de Est sau le-a trezit neîncrederea, a vrut să dea asigurări şi asupra acestui punct.
„Pacea nu poate fi un armistiţiu care să consacre o stare de fapt care să creeze un conflict îngheţat”, a declarat el. „Trebuie să ne punem în situaţia de a susţine pe termen lung Ucraina, într-un conflict de o intensitate mare şi medie”, a subliniat el.
Emmanuel Macron şi-a iritat în mai multe rânduri omologii, cerând ca Rusia să nu fie „umilită” şi să i se acorde şi ei „garanţii de securitate” la ieşirea din război, pentru a nu se repeta greşelile din 1918 care au condus la apariţia Germaniei naziste. El şi-a ajustat discursul, ulterior, şi subliniază că pacea poate fi negociată numai în condiţiile Ucrainei şi că ea presupune o „înfrângere” a Rusiei.
Emmanuel Macron a susţinut o lungă pledoarie în favoarea suveranităţii europene – mai ales pe plan militar -, privită cu multă circumspecţie în Europa de Est.
„N-ar trebui să lăsăm Europa să fie răpită a doua oară”, a tunat el, referindu-se la Războiul Rece între americani şi sovietici, al cărui principal teatru a fost bătrânul continent.
O „Europă a Apărării”, „un pilon european în cadrul NATO”, este „indispensabilă pentru a fi credibili pe termen lung”, a subliniat el şi i-a îndemnat pe europeni să se doteze cu o „capacitate de lovire în adâncime” şi să cumpere armamernt european.
„Geografia nu se va schimba”, va fi necesară „să coabităm în cel mai paşnic mod, fără vreo naivitate, cu Rusia de mâine”, a subliniat preşedintele francez.
Est-europenii sunt ataşaţi visceral de NATO, singurul bastion, în ochii lor, împotriva a ceea ce percep o ameninţare rusească la adresa existenţei lor, şi văd cu ochi răi o consolidare a suveranităţii europene, promovată de către şeful statului francez.
Germania: „NATO nu poate accepta ca noi membri state aflate în mijlocul unui război”
Porţile NATO rămân deschise pentru noi membri, însă o ţară nu se poate alătura Alianţei cât timp se află în mijlocul unui război, a declarat joi, la Oslo, ministrul de externe german Annalena Baerbock, potrivit Reuters.
„Politica NATO a porţilor deschise rămâne în vigoare, dar, în acelaşi timp, este clar că nu putem vorbi despre acceptarea de noi membri (care sunt) în mijlocul unui război”, le-a spus ea reporterilor în marja reuniunii şefilor diplomaţilor din statele membre.
La rândul său, ministrul de externe francez Catherine Colonna a afirmat că Alianţa are nevoie să gândească ce fel de garanţii de securitate poate oferi Ucrainei.
Prezent şi el la reuniunea de două zile de la Oslo, ministrul eston Margus Tsahkna a spus că Ucrainei ar trebui să i se ofere o „cale foarte clară” spre aderarea la NATO.
„Trebuie să avem o cale foarte credibilă pentru Ucraina pentru a deveni membru NATO”, a pledat de asemenea ministrul de externe al Finlandei, Pekka Haavisto, citat de Reuters.
Ultimele articole
