Decizie scandaloasă a CNA: Emisiune a lui Marius Tucă, ștearsă. „Slugoi ai puterii, staliniști, inchizitori moderni!”

După ce jurnalistul și realizatorul TV Marius Tucă a postat pe canalul său de YouTube – Marius Tucă Show  – un comentariu video în care a criticat decizia Biroului Electoral Central  (BEC) de a-l elimina pe Călin Georgescu din cursa pentru fotoliul de la Cotroceni, membrii Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) au decis, în ședința publică din data de 26 martie 2025, să emită o decizie privind ordinul de eliminare a „conținutului ilegal”.

În urma ședinței CNA s-a stabilit că intervenția jurnalistului Marius Tucă a încălcat prevederile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului.

„Consiliul a hotărât să emită decizii privind ordinul de eliminare a conținutului ilegal pentru materiale audiovizuale care încalcă prevederile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului, identificate pe platforma de partajare a materialelor video YouTube:

1. canal Mariustucashow @mariustucashow, o înregistrare a unui comentariu live al jurnalistului Marius Tucă, cu titlul «Democrația a fost călcată în picioare», se arată pe site-ul CNA.

Ordinul de eliminare a „conținutului ilegal” a fost propus de Valentin Jucan, membru CNA, pentru încălcarea articolul 3, alineat 2, din Legea Audiovizualului, care precizează: „Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.”

În data de 14 martie 2025, în videoclipul postat sub titlul „Democrația a fost călcată în picioare”, Marius Tucă a spus că încă nu-i vine să creadă cum a fost dată o „lovitură de stat” în România și că „iluștrii anonimi” de la BEC au venit „într-o seară” și „ne-au tăiat lumina, au tăiat democrația”.

„Dispreț față de lege și de oameni”, a conchis Marius Tucă, „o călcare în picioare a democrației” în România: „Bună dimineaţa, mie tot nu-mi vine să cred cum au dat ăştia lovitura de stat, nu ăştia de la Curtea Constituţională, că ăştia au fost… adică te aşteptai de la ei. Dar cum au dat ăştia de la BEC, nişte iluştri anonimi puşi să redactezi înainte de a da hotărârea. Au venit aşa într-o duminică seara şi ne-au tăiat lumina, au tăiat democraţia, au tăiat ce mai rămăsese din statul ăsta şi aşa mafiot.

• După ce că era mafiot l-au distrus şi p-ăsta, spuneam că marele merit al lui Călin Georgescu e ăla că a demonstrat că regele e gol, că statul e gol, că nu mai are nimic, că toate instituţiile sunt puse să lucreze împotriva cetăţeanului, nu în slujba cetăţeanului.
• Aşadar, deci vin nişte iluştri anonimi de la BEC seara, aşa pe-nserat ca hoţii, când se îngână ziua cu noaptea şi vin cu o aberaţie, ei neavând nimic altceva decât de făcut decât să numere nişte semnături şi să mai verifice două foi şi dintr-o dată, în România asta de pe care şi-a luat mâna Dumnezeu, efectiv în momentele astea fiind şi spun că nu are voie să candideze Călin Georgescu din nu ştiu ce cauze invocate de Curtea Constituţională.

Atâta bătaie de joc, eu n-am… atât… atâta dispreţ faţă de lege, faţă de oameni, nu mai vorbesc faţă de un candidat care, repet, a 100-a oară, a venit cu mâinile în buzunar de pe stradă, să se lupte cu tot sistemul. Sigur, acuma sunt foarte mulţi candidaţi, nu mai log de semnături, mă interesează atât de puţin asta, cel puţin deocamdată şi ar trebui să ne intereseze chestiunile esenţiale, cum a fost această lovitură de stat dată de reprezentanţii partidelor.

• Normal că nu erau să dea ia un vot pentru Călin Georgescu şi mai ales de reprezentanţii statului, judecători, unii de pe la Autoritatea Electorală Permanentă.
• Cum credeţi că aş putea să trec eu vreodată, cel puţin şi noi, de ce să trecem peste asta? Nu putem, adică nu, nu se poate trece.
• Am trecut odată, mă rog, cu ghilimele de rigoare, peste lovitura de stat dată de Curtea Constituţională.
• Nu putem să trecem peste această călcare în picioare a ideii de democraţie şi de demnitate cum e în România şi nimeni să nu spună nimic, să nu înregistreze nimeni ce s-a discutat acolo.
• N-am văzut un proces verbal în legătură cu asta, un comunicat dat ca hoţii.

Aşadar, o să mă tot întorc la ideea de libertate în România în fiecare zi şi la ideea de lovitură de stat. Ştiţi că se una se anulează pe cealaltă, adică ce a făcut acum BEC-ul, Biroul Electoral Central, e un lucru peste care nu putem trece niciodată. Turul doi înapoi!”, a spus Marius Tucă în videoclipul care a dus la decizia CNA.

Narcisa Iorga – fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului – a declarat pentru Gândul, că libertatea de opinie „poate fi limitată printr-o lege aplicabilă de 11 persoane, care nu au ca obligație experiența în jurnalism”.

„Din pacate, libertatea de opinie, în România, poate fi limitată printr-o lege aplicabilă de 11 persoane, care nu au ca obligație experiența în jurnalism. Or, jurnalismul reprezintă definiția libertății de opinie. Libertatea de opinie este garantată prin Carta Drepturilor Omului, art. 11, astfel:

(1) Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere.

(2) Libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt respectate. Din păcate, în țara noastră, până și Carta Drepturilor Omului este negociabilă politic.

Legea audiovizualului a fost modificată în sensul reglementării drastice a mediului online printr-un proiect adoptat de guvernul Florin Cîțu, liberal, în cazul în care a uitat cineva, chiar în ultima ședință dinaintea dezbaterii moțiunii de cenzură, care l-a demis. Apoi, a fost adoptată cu bucurie de parlamentari din toate partidele. Acum, CNA, cu cei 11 membri ai săi, din care doar doi sunt foști jurnaliști, nu face decât să aplice o lege pe care unii o pot considera strâmbă, pe care alții o pot considera dreaptă, dar care dă puteri uriașe asupra conținutului online, mai mari decât asupra audiovizualului pentru care, în fapt, instituția CNA a fost creată. Legea audiovizualului modificată limitează, în mod cert, libertatea de opinie. Scopul este, acum, să fie liniște în campania electorală. Mijloacele prin care se obține această liniște nu mai contează, câtă vreme există și o lege care atestă și, deci, scuză aceste mijloace”, a declarat Narcisa Iorga, pentru Gândul.

Fostul membru CNA, Radu Herjeu, a comentat și el decizia Consiliului Național al Audiovizualului subliniind că aceasta s-a bazat pe principiul obiectivității din Legea Audiovizualului.

„Din punctul meu de vedere, «obiectiv» este cuvântul-cheie din articolul invocat de CNA pentru ordinul de eliminare a fragmentului de emisiune (articolul 3, alineatul 2 din Legea Audiovizualului). S-a considerat, cel mai probabil, că afirmațiile respective ale moderatorului reprezintă o opinie subiectivă, o evaluare proprie a unor fapte, care depășea cadrul firesc al libertății de interpretare a unui eveniment, în contextul în care conținea acuzații foarte grave la adresa unei instituții și, implicit, a membrilor ei”, a declarat Herjeu.

Potrivit acestuia, legislația impune ca astfel de afirmații să fie contrabalansate de punctul de vedere al celor acuzați, mai ales când declarațiile vin din partea unui moderator perceput drept imparțial. „Lipsind acest punct de vedere în emisiune, s-a considerat că informarea publicului nu poate fi considerată obiectivă, ea nefavorizând «libera formare a opiniilor acestuia»”, a explicat fostul membru CNA. Herjeu a mai precizat că, dacă situația ar fi avut loc în cadrul unei emisiuni TV, Marius Tucă ar fi fost sancționat cu o amendă de cel puțin 10.000 de lei. „Mi-aș dori ca cineva să mă contrazică, dar cu argumente legale, nu cu sloganuri”, a concluzionat acesta.

Gigel Știrbu, fost ministru al Culturii și actual membru în Comisia pentru cultură din Camera Deputaților, lansează un apel ferm către Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), cerând instituției să își reconsidere poziția în cazul eliminării unui material video realizat de jurnalistul Marius Tucă. Într-o postare publică pe Facebook, deputatul liberal își exprimă îngrijorarea față de implicațiile acestei decizii pentru libertatea presei și pentru democrația românească.

„Libertatea de exprimare nu este negociabilă! CNA trebuie să își reconsidere poziția!”, afirmă răspicat Știrbu, adăugând că, deși a susținut constant activitatea CNA de-a lungul carierei sale politice, de această dată are serioase rezerve față de modul în care instituția a acționat.

„De 15 ani fac parte din Comisia pentru cultură din Camera Deputaților, iar timp de 10 ani am condus această comisie. Am susținut constant activitatea CNA și am considerat că este o instituție esențială pentru echilibrul spațiului audiovizual din România. Însă, de această dată, decizia de a elimina un material video realizat de jurnalistul Marius Tucă ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea libertății de exprimare.”

Știrbu insistă că, într-o societate democratică, nu este important doar conținutul opiniilor exprimate, ci mai ales existența unui cadru care să permită exprimarea liberă a acestora. În viziunea sa, dezbaterea trebuie să rămână regula, nu excepția: „Indiferent de conținutul opiniilor exprimate, într-o democrație trebuie să existe spațiu pentru dezbatere și pentru puncte de vedere diferite. Nu este vorba despre a fi de acord sau nu cu ceea ce spune un jurnalist, ci despre protejarea unui principiu fundamental: dreptul la liberă exprimare.”

Fostul ministru al Culturii atrage atenția asupra unui risc major: acela ca deciziile CNA, chiar dacă motivate de intenții bune, să creeze precedente periculoase pentru libertatea de exprimare în România: „Se spune că “drumul spre iad este pavat cu intenții bune”, iar această decizie a CNA riscă să creeze un precedent periculos. Intenția de a proteja spațiul public de dezinformare nu trebuie să se transforme într-un atac la libertatea presei.”

În finalul mesajului său, Gigel Știrbu face apel la echilibru și responsabilitate din partea autorității audiovizuale, subliniind rolul esențial pe care aceasta îl are în garantarea unui climat mediatic liber și democratic: „Este important ca deciziile CNA să fie luate cu echilibru, să respecte proporționalitatea și să nu compromită valorile democratice. România are nevoie de o presă liberă și de o autoritate audiovizuală care să vegheze la respectarea legii, fără a cădea în tentația de a limita dezbaterea publică.”

„Eu, un om care încă mai crede în libertatea cuvântului, sunt scârbit și revoltat de ce face CNA. Să elimini de pe YouTube un material al lui Marius Tucă, un ziarist cu greutate, nu e altceva decât cenzură în cea mai pură și jegoasă formă posibilă. Voi, ăștia de la CNA, sunteți o adunătură de ticăloși care calcă în picioare orice urmă de democrație, punând pumnul în gură oricui îndrăznește să spună adevărul” a reacționat pe Facebook PSD-istul Radu Cristescu, după decizia CNA de a elimina de pe Youtube un videoclip al lui Marius Tucă.

„Ce mai sunteți voi, gardieni ai interesului public? Nu, sunteți niște slugoi ai puterii, niște inchizitori moderni care ard pe rug libertatea de exprimare, exact ca fanaticii din Spania medievală care condamnau pe oricine nu se alinia la dogma lor bolnavă. Membrii ăștia ai Consiliului, niște umbre fără nume și fără coloană vertebrală, îmi aduc aminte de comisarii stalinisti, care tăiau limba oricui nu cânta osanale regimului. Ce drept aveți voi, niște birocrați numiți politic, să decideți ce pot sau nu pot românii să audă? Vă credeți dumnezei, dar sunteți doar niște păpuși jalnice, manevrate de sfori unsuroase trase din păduri, care tremură la gândul că adevărul ar putea ieși la lumină. Să vă fie rușine, dacă mai aveți așa ceva! Ați transformat instituția într-o unealtă de represiune, demnă de cele mai negre pagini ale istoriei. Stalin ar fi mândru de voi, iar torționarii Inchiziției v-ar fi dat o medalie pentru zelul cu care sufocați orice voce care nu vă convine. Eu nu tac, și sunt sigur că nici alții nu vor tăcea. Puteți să cenzurați un clip, dar nu puteți cenzura furia și dezgustul pe care le treziți în oameni. Sunteți o rușine pentru România, o pată de noroi pe ce-a mai rămas din ideea de libertate în țara asta. Dispăreți, voi și metodele voastre de doi bani, că istoria vă va judeca mai aspru decât pot s-o fac eu cu cuvintele mele!…” a scris fostul deputat.

Bănescu, membru CNA, admite indirect că decizia împotriva lui Marius Tucă a fost influențată de rațiuni politice și interpretări personale, nu de lege

Într-o postare pe Facebook, Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), face o serie de afirmații care sugerează că decizia de a sancționa un material realizat de jurnalistul Marius Tucă nu s-a bazat pe criterii legale, ci pe considerente politice și interpretări subiective legate de conținutul editorial.

Bănescu începe prin a evoca ideea limitelor libertății de exprimare într-un ton care pare să relativizeze caracterul fundamental al acestui drept „Libertatea de expresie este sacrosanctă în democrație, dar, ca orice este omenesc, nu dumnezeiesc, are și frontiere. Acestea sunt fixate de rațiune, bun-simț și realitatea însăși.” Această formulare nu face trimitere la prevederi legale sau norme clare de reglementare, ci la concepte vagi precum „rațiune” și „bun-simț”, lăsând impresia că deciziile CNA pot fi justificate mai degrabă prin criterii morale sau ideologice decât prin lege. Mai mult, Bănescu lansează acuzații voalate la adresa lui Marius Tucă, pe care îl plasează în afara granițelor jurnalismului onest: „Un jurnalist onest și obiectiv NU se transformă în susținătorul orb și pătimaș al niciunui personaj ‘bizar’, asociat public cu tot ce ar putea fi mai rău pentru țară.”

„Un jurnalist onest și obiectiv NU se înregimentează și nu susține public că statul își aplică sieși succesive ‘lovituri de stat’”, mai scrie Bănescu.

Aceste fraze transmit clar că decizia CNA a fost influențată de poziționarea editorială a jurnalistului, în special de opiniile sale critice la adresa statului și a direcției politice a României. În acest sens, Bănescu pare să justifice măsura luată nu printr-o încălcare a legii, ci prin percepția sa asupra „onestității” și „obiectivității” jurnalistice. De altfel, el afirmă că „în acest spirit și în litera legii” se iau deciziile CNA, însă întreg discursul său trădează o abordare orientată ideologic. Criteriile de evaluare invocate sunt dominate de opoziția față de ceea ce el numește „propagandă electorală, antieuropeană și antioccidentală”, fără o trimitere concretă la norme legale sau reglementări audiovizuale.

În finalul postării, Bănescu încearcă să respingă acuzația de cenzură, însă o face printr-o redefinire subiectivă a termenului: „A acuza de cenzură pe oricine discerne între fake-news și adevărul atent evitat nu e chiar o probă de onestitate și obiectivitate.”

Această poziție, însă, lasă deschisă întrebarea esențială: în ce măsură discernământul subiectiv al unui membru CNA poate înlocui o analiză juridică obiectivă?

Prin această intervenție, Vasile Bănescu nu doar că recunoaște implicit că decizia împotriva lui Marius Tucă a fost una cu puternice conotații politice și ideologice, dar și că în cadrul CNA se operează uneori cu criterii personale în detrimentul celor legale. Astfel, acuzațiile de cenzură care au fost formulate în spațiul public capătă o nouă greutate, mai ales în contextul în care CNA este o instituție chemată să apere pluralismul și libertatea de exprimare, nu să le definească în funcție de convingerile membrilor săi:

„Lovitură de stat” pe care statul și-o aplică lui însuși? Libertatea de expresie este sacrosanctă în democrație, dar, ca orice este omenesc, nu dumnezeiesc, are și frontiere. Acestea sunt fixate de rațiune, bun-simț și realitatea însăși. Abia libertatea de a te certa personal cu ele este nelimitată.

În acest context realist, un jurnalist onest și obiectiv NU este un propagandist. Un jurnalist onest și obiectiv NU se transformă în susținătorul orb și pătimaș al niciunui personaj „bizar”, asociat public cu tot ce ar putea fi mai rău pentru țară. Un jurnalist onest și obiectiv NU se înregimentează și nu susține public că statul își aplică sieși succesive „lovituri de stat”.

Jurnalismul onest și obiectiv este în altă parte decât în țarcul strâmt al propagandei, nu doar electorale, ci și antieuropene, antioccidentale, în contextul în care prezența firească a României pe calea europeană e susținută larg majoritar de cetățenii ei pro-europeni, pro-occidentali cu fobie internalizată memorial la pacostea istorică a totalitarismului de la Răsărit. Exact în acest spirit și în litera legii se iau deciziile în cadrul actual al CNA – Consiliul Național al Audiovizualului.

Pentru orice om liber în gândire, nu înregimentat în propagandă ca opus al acesteia, a formula, oricât de imperfect, adevărul că un jurnalist onest nu acuză entități instituționale că ar da „lovituri de stat” chiar împotriva statului pe care îl reprezintă, ci că are misiunea onorantă de a aduce probe factuale împotriva unui potențial rău comis de persoane reale, nu echivalează, desigur, cu cenzura. A acuza de cenzură pe oricine discerne între fake-news și adevărul atent evitat nu e chiar o probă de onestitate și obiectivitate.”

Ultimele articole

Simion i-a dat flori lui Lasconi și a plecat din dezbaterea prezidențială: „Nu legitimez lovitura de stat!” – VIDEO

luni, 28 aprilie 2025

Încep jocurile de putere la Vatican: Urmează conclavul. Alegerea noului papă, pe 7 mai

Peste 75% dintre români cred că este foarte important ca România să aibă o relație apropiată cu SUA

Simion – 29%, Antonescu – 26%, Nicușor Dan – 23%, Ponta – 8%, Lasconi – 7,5% – Sondaj FLASHDATA

Raportul privind pensiile magistraţilor, amânat. Se așteaptă rezultatul de la prezidențiale

Blackout total în peninsula Iberică, populație în panică. Burduja (Energie): „Noi nu avem probleme!”

Afișează mai mult