Vineri, 3 februarie a.c., a fost redactată motivarea în procesul de suspendare a Regulamentului de acces în zona peninsulară a Constanței, cel de la Curtea de Apel și pentru care ultima ședință a fost în 14 aprilie 2022. Instanța a respins recursul formulat de către Consiliul Local Constanța, explicând că prima instanță a aplicat corect legislația în cererea de suspendare a HCL 294/2021, în decembrie 2021 când a fost admisă cererea și a suspendat HCL 294/2021, adică au fost ridicate celebrele bariere.
Motivarea de la Curtea de Apel nu intră pe fondul pricinii cu privire la HCL 294/2021 (fiind cerută doar suspendarea HCL în acel dosar), instanța superioară stabilind însă că s-a făcut dovada necesară suspendării: Existența unui caz bine justificat şi necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat. Amintim faptul că opera juridică a respectivului regulament al zonei peninsulare aparține city-managerului municipiului Constanța, Felicia Ovanesian, care transmite în repetate rânduri faptul că „singura părere juridică care (sic!) contează este a mea” și că ea reprezintă schimbarea, față de care constănțenii needucați se opun.
„În egală măsură, criticile prin care se subliniază nelegalitatea hotărârii recurate din perspectiva scopului şi oportunității restrângerii circulaţiei publice în zona peninsulară şi a acelor acte administrative şi contracte de finanţare prin care autoritatea locală şi-ar fi asumat reducerea poluării şi punerii în valoare a zonei peninsulare prin transformarea zonei în zonă preponderent pietonală nu mai sunt de interes în cercetarea legalităţii hotărârii instanţei de fond în condiţiile în care, având în vedere particularităţile speţei, odată determinată legalitatea hotărârii recurate în ce priveşte analiza cerinţei cazului bine justificat, cerinţa pagubei iminente decurge logic şi numai necesită o demonstraţie specială. Mai mult, deşi aceasta reprezintă o chestiune asupra căreia instanţa de fond va trebuie să se aplece în eventualitatea invocării aceloraşi apărări, atragerea unor fonduri nerambursabile de orice natură dedicate realizării unui proiect, indiferent de scopul urmărit prin implementarea proiectului respectiv ori asumarea unor obligaţii anume pentru obţinerea fondurilor respective, nu poate constitui o justificare pentru restrângerea sau încălcarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor şi, niciodată, nu poate presupune abolirea drepturilor apărate prin constituție sau legi adoptate în respectul prevederilor constituţionale întrucât convenţiile respective, la orice nivel s-ar încheia, nu pot fi mai presus de Constituţie şi legile prin care se instituie sau apără drepturi şi libertăţi de orice rang. Urmările neexecutării obligaţiilor asumate de către autoritate nu prezintă relevanţă în cauza de faţă în condiţiile în care obţinerea unui angajament de plată a unor fonduri ce nu vor fi rambursate pentru implementarea proiectului, dacă presupune restrângerea unor drepturi sau interese ori presupune o alterare semnificativă a calităţii vieţii sau standardelor de viaţă curente, nu scuteşte autoritatea publică de obligaţia analizării obiective şi efective a impactului asupra comunităţii afectate şi nu constituie un motiv prevăzut de lege pentru care instanţa de contencios nu ar putea dispune suspendarea unui act administrativ”, se arată în motivare.
Autoritatea locală s-a apărat și acum, în procesul de anulare a HCL 294/2021, cu argumentul că instanța nu poate modifica contractul de finanțare pentru obținerea fondurilor europene, spunând că acei bani au fost luați pentru transformarea zonei în zonă exclusiv pietonală și că vrem sau nu, zona trebuie să devină pietonală pentru că s-au luat bani europeni cu această destinație.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google