Cum se „spală” între ei: Procurorul care trebuie să îi ancheteze pe Bodean și Abagiu de la DNA Constanța, „doarme” de mai bine de doi ani jumate – Va continua activitatea și după 65 de ani, ca să fie sigur de prescrieri

Gheorghe Cornescu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a primit pe 1 aprilie 2025 aprobarea din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru a continua activitatea după împlinirea vârstei de 65 de ani, programată pentru 1 iulie 2025. Informația a fost dezvăluită de publicația Lumea Justiției. Decizia nu a fost unanim acceptată. În cadrul votului, patru membri ai Secției pentru procurori au susținut menținerea lui Cornescu în funcție până în 2026, în timp ce alți doi membri s-au opus. La vot a fost prezent și procurorul general, Alex Florența.

Gheorghe Cornescu de la Parchetul General, este unul dintre cei mai bine plătiți magistrați din România, a scăpat de acuzația de colaborare cu Securitatea, după ce a folosit o adeverință de necolaborare din 2002, deși au apărut elemente noi la dosarul său. Cornescu ar trebui să ancheteze magistrați, fiind selectat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și de procurorul general în acest sens. Această situație are legătură și cu votul de la 1 aprilie și cu ceea ce a urmat.

Tema pensionării magistraților este una de actualitate și, în general, aceștia nu vor să audă de ieșiri din activitate la vârste înaintate. Nu este cazul lui Cornescu, care insistă să muncească și după 65 de ani. Orice om cu mințile la el s-ar întreba de ce. Cornescu este procurorul care trebuie să ancheteze… magistrați. Teoretic, practic însă nu anchetează nimic! Un exemplu concret este unul dintre procurorii pe care trebuie să îi ancheteze: Vasile Abagiu, din Constanța, numit în februarie a.c. șef al DNA Constanța. La pachet cu el este și Andrei Bodean, fost șef al DNA Constanța, în prezent procuror la Parchetul Militar, zburat din Constanța cu mare tam-tam la momentul respectiv. La doar o săptămână după votul pentru Cornescu, secția pentru procurori a CSM a analizat propunerea de delegare în funcția de procuror militar șef Secție urmărire penală la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București a lui Andrei Bodean, locotenent colonel magistrat, procuror militar în cadrul acestei unități de parchet, fiind acceptată cu începere de la 15 aprilie, pentru 6 luni.

Vasile Abagiu este celebru pentru un singur dosar, unul măsluit, în sensul că a pus bani într-o mașină, ca să-i iasă flagrantul, aspect relatat în detaliu de TOMIS NEWS. Cazul este de notorietate în județ, fiind vorba de fostul șef al Poliției Eforie, Gabriel Coteanu, care trebuia legat de dragul legării, în lipsă cruntă de probe. Amintim că, în vara anului trecut, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis că Parchetul ÎCCJ trebuie să cerceteze dacă un procuror din cadrul DNA Constanța a „plantat” sau nu probe în momentul realizării flagrantului în cazul lui Coteanu. Decizia a fost luată după ce Parchetul ÎCCJ a dispus clasarea acestei cauze. Aici se impune un detaliu relevant: la începutul lui februarie 2025, Coteanu a scăpat definitiv de acuzațiile aduse de procurori și de condamnarea la 9 luni de închisoare, cu suspendare, primită în primă instanță. Curtea de Apel Constanța a decis pe 6 februarie achitarea definitivă a fostului polițist, care fusese acuzat de „sustragerea sau distrugerea de probe într-un dosar penal”. Inițial, Judecătoria Constanța îl condamnase la nouă luni de închisoare cu amânarea executării pedepsei, însă decizia a fost anulată definitiv în apel, din cauza absenței totale a probelor!

Astfel, de doi ani și șapte luni, Cornescu se face că lucrează, nu a instrumentat absolut nimic nici în cazul lui Abagiu, nici al lui Bodean – plângere pentru obstrucționarea justiției și nici în cazul unor polițiști judiciariști, cunoscuți în Constanța ca fiind executanții de serviciu ai lui Bodean. Întâmplarea face că Bodean este finul de cununie al lui Florența…

Coteanu s-a adresat justiției, acuzându-l pe Abagiu de săvârșirea infracțiunii de cercetare abuzivă. Acum înțelegem de ce domnul Cornescu este necesar și util. Dosarul de cercetare a lui Abagiu este fix la Cornescu, care nu a întreprins nici un fel de demers până astăzi. Săptămâna trecută, Coteanu s-a adresat ÎCCJ cu o solicitare pentru accelerarea procedurii: „Prin lăsarea în nelucrare a activității de cercetare și neefectuarea actelor de cercetare penală, este practic pusă în pericol răspundere penală a procurorului Abagiu Vasile, pentru faptele comise, ținând cont de faptul că termenul de prescripție a răspunderii penale este de 8 ani, până în prezent trecând 5 ani”, se arată în solicitarea lui Coteanu.

Un dosar lăsat în sertar. Se speră la prescrieri

Din datele din dosar reiese că „în lipsa unor astfel de cercetări din partea organelor de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară, sesizat cu plângere în temeiul art. 340 C.proc.pen., nu poate realiza un real control jurisdicțional cu privire la soluția parchetului” și, de asemenea, „judecătorul de cameră preliminară constată că, în speță, nu a fost îndeplinită obligația instituită în sarcina organelor judiciare de a efectua o anchetă aptă să formeze convingerea unui observator independent că plângerea a fost analizată de o manieră rezonabilă”.

Prin marele nimic întreprins de Cornescu, suntem în situația în care Coteanu „moare cu dreptatea în mână”, acesta denunțând faptul că mai bine de doi ani și jumătate nu s-a desfășurat nici o activitate procedural:

„În concluzie, în lipsa unei anchete efective, necesară şi absolut obligatorie, care impunea identificarea elementelor de fapt şi a tuturor mijloacelor de probă aflate la dosarul cauzei, se constată că nu a existat o cercetare efectivă și completă cu privire la pretinsa săvârșire a infracțiunii de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 C.pen., de către intimatul Abagiu Vasile.” Precizez faptul că, de la pronunțarea acestei hotărâri (11 iunie 2024) și până în prezent, nu am fost chemat să fiu audiat și nici nu mi s-au comunicat nici un fel de date referitoare la plângerea depusă. Este inadmisibil ca un procuror al Parchetului d.p.l. Înalta Curte de Casație și Justiție să țină în sertar timp de 2 ani și 7 luni o plângere penală și să nu desfășoare nici un fel de activitate procedurală. (…)Nu lipsit de importanță este și faptul că, împotriva procurorului Abagiu Vasile am mai depus o plângere penală pentru comiterea infracțiunilor de  obstrucționarea justiției, prev. de art. 271 alin. (1) lit. b) din Codul penal, de către procurorii Bodean Andrei şi Abagiu Vasile, din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, a infracțiunilor de obstrucționarea justiției și omisiunea sesizării organelor judiciare şi, prev. de art. 267 şi 271 din Codul penal, de către procurorul Zlate Nadia din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, precum şi a infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 din Codul penal, de către Viorel Petroșan, ofițer de poliție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, dosarul fiind înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție Secția de urmărire penală sub nr. 14849/VIII/8/1/2023, dosar a fost ținut în „ sertar” de către același procuror Cornescu Gheorghe, care timp de 1 an și 3 luni de zile nu a desfășurat , nici în acest dosar, nici un fel de activități”.

În acest context, judecătorul de drepturi şi libertăți apreciază că este întemeiată contestația privind durata procesului penal formulată de Coteanu şi a stabilit termen pentru data de 27 octombrie 2025, până la care procurorul trebuie să rezolve cauza.

Gheorghe Cornescu ar fi fost recrutat de Securitate pe când era student în anul IV la Facultatea de Drept din București „pentru încadrarea informativă a rudelor din străinătate ale viitoarei sale soţii”, pentru încadrarea informativă a colegilor de facultate și a altor studenți din complexul Grozăvești, în perioada 1984 -1988. Notele informative erau semnate cu pseudonimul „Corvin”, fiind descoperite într-un dosar predat de Serviciul de Informații Externe. Magistratul a contestat notele informative, autenticitatea scrisului şi a semnăturii. Cornescu mai spune că înscrisurile depuse la dosar sunt ilizibile și a cerut CAB să accepte depunerea în instanță a dosarului întocmit de Securitate pe numele tatălui său, „precum și a dosarului privind pe pârât din perioada cât acesta a frecventat cursurile Liceului”. Prin Decizia CNSAS nr.40/21.05.2002, la art. 1, poziţia 63, s-a constatat că „în baza documentelor din arhiva studiată până la data de 21.05.2002, Colegiul a stabilit că domnul Cornescu nu a fost agent sau colaborator al organelor securităţii, ca poliţie politică”.

VA URMA!