Tensiunile dintre Cuba și Statele Unite au atins un punct critic, marcând o escaladare dramatică a conflictului care amenință stabilitatea regională și deschide perspective de confruntare militară directă. Seria de evenimente care s-au derulat în ultimele săptămâni dezvăluie o strategie americană agresivă de izolare economică și presiune politică, la care Cuba răspunde cu pregătiri militare intense și mobilizare civilă.
Vizita directorului CIA, John Ratcliffe, la Havana pe 16 mai 2026 a marcat o escaladare semnificativă. În cursul acestei întâlniri extraordinare, oficialii americani au acuzat Cuba că găzduiește instalații de spionaj ruse și chineze și că acționează împotriva intereselor americane în regiune. Ratcliffe a transmis un mesaj dur: SUA sunt pregătite să se implice în probleme de securitate economică în cazul în care Cuba face schimbări fundamentale. Mesajul subînțeles era clar: o amenință de intervenție militară.Imediat după vizita șefului CIA, procurorii federali americani au anunțat intenția de a pune sub acuzare pe Raul Castro, fostul președinte al Cubei, în vârstă de 94 de ani. Acuzația se referă la presupusul rol al acestuia în doborârea unor avioane operate de grupul umanitar Brothers to the Rescue în 1996. Oficialii cubanezi au avertizat că o asemenea decizie ar duce la ruperea negocierilor cu Washingtonul și ar putea deschide calea unei intervenții militare americane. Președintele Miguel Diaz-Canel a declarat că cubanezii sunt pregătiți să-și dea viața pentru revoluție.
Statele Unite au impus o blocadă energetică asupra insulei, invocând o presupusă amenință extraordinară la adresa securității naționale americane. Această blocadă a epuizat resursele energetice ale Cubei, transformând criza economică într-o criză umanitară. Guvernul cubanez a recunoscut că nu mai are deloc păcură și motorină, iar cele 100.000 de tone de țiței de pe petrolierul rus autorizat să acosteze la sfârșitul lunii martie sunt epuizate. Centrala termoelectrică Antonio Guiteras, care furnizează cea mai mare parte a energiei electrice a țării, s-a deconectat din cauza unei scurgeri de cazan. Șapte provincii din cincisprezece au fost afectate de pana de curent masivă.Criza energetică a provocat tensiuni sociale fără precedent. Locuitorii din mai multe cartiere ale Havanei au ieșit pe străzi, bătuți în oale pentru a-și exprima nemulțumirea. Penele de curent pot dura mai mult de douăzeci de ore, iar populația și-a pierdut răbdarea. Din Playa, un cartier din vestul capitalei, se auzeau strigătele: Dați-ne lumină. Cât de mii de persoane au protestat în cartiere periferice ale Havanei, cerând soluții la criza energetică.
Confruntat cu complexitatea situației, guvernul cubanez a acceptat să examineze o propunere de ajutor financiar din partea Washingtonului. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a reînnoit o ofertă de 100 de milioane de dolari americani, cu condiția ca ajutorul să fie distribuit de Biserica Catolică, fără a trece pe la guvernul comunist. Ministrul cubanez a răspuns cu ironie: Guvernul cubanez nu are obiceiul de a refuza un ajutor străin oferit cu bună-credință și cu un scop real de cooperare, subliniind totuși incongruența aparentei generozități din partea celui care supune poporul cubanez unei pedepse colective. Apărarea Civilă din Cuba a publicat un ghid destinat familiilor, intitulat Protejează, Rezistă, Supraviețuiește și Învinge, care oferă informații practice pentru protejarea vieții împotriva posibilelor atacuri inamice. Documentul recomandă pregătirea unui rucsac pentru familie care conține apă potabilă, alimente, medicamente și produse de igienă, precum și atenția acordată alertelor de raid aerian. Presa de stat cubaneză a publicat imagini cu civili care primesc instruire militară în cadrul strategiei de război al întregii populații, concepută încă din perioada lui Fidel Castro. Antrenamentele au loc cu armament sovietic învechit, inclusiv tunuri antiaeriene tractate de boi.
Rapoartele serviciilor de informații din SUA indică faptul că Cuba a achizitionat peste 300 de drone de atac din Rusia și Iran și analizează scenarii pentru utilizarea acestora împotriva unor ținte americane. Autorii cubanezi au început din 2023 să preie diverse tipuri de drone de atac, pe care le-au desfășurat deja în puncte strategice de pe insulă. Printre scenariile luate în calcul de armata cubanez se numără un eventual atac asupra bazei militare de la Guantanamo Bay, situat chiar pe teritoriul insulei, dar și vizarea unor nave de război americane din regiune și, în mod special, a zonei Key West din statul Florida, aflată la o distanță critic de scurtă de coasta cubanez. Un oficial american de rang înalt a avertizat: Prezența unor astfel de tehnologii atât de aproape de teritoriul național reprezintă o preocupare majoră de securitate. Conform datelor interceptate de serviciile secrete americane, Cuba nu doar că a solicitat în ultimele săptămâni tehnică militară suplimentară de la Moscova, dar colaborează strâns și cu Teheranul. Serviciile de informații din SUA confirmă prezența unor consilieri militari iranieni la Havana, trimiși pentru a ajuta armata cubanez să asimileze tacticile Iranului de confruntare cu Statele Unite. Washingtonul atrage atenția că Rusia și China operează deja în Cuba facilități de înaltă tehnologie destinate spionajului și informațiilor electronice.Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat în fața Congresului că SUA monitorizează extrem de atent aceste mișcări. Subiectul a ajuns pe agenda oficială de la Washington, semnalând gravitatea cu care administrația Trump percepe amenința din Cuba.
Havana acuză Washingtonul că este responsabil pentru situația critică a rețelei electrice, în timp ce Statele Unite consideră că criza energetică cubanez provine dintr-o proastă gestionare economică internă. Marco Rubio, secretarul american de stat de origine cubanez, a declarat că liderii cubanezi trebuie să se schimbe: Este o economie ruinată și disfuncțională, și este imposibil să o schimbi.Insula cu 9,6 milioane de locuitori, supusă unui embargo economic din 1962, se confruntă cu o criză energetică profundă de la jumătatea anului 2024, agravată de un blocaj petrolier impus de Washington de la începutul acestui an. De la sfârșitul lunii ianuarie, un singur petrolier rus încărcat cu 100.000 de tone de țiței a fost autorizat să acosteze în Cuba. Administrația Trump a descris actualul guvern comunist al Cubei ca fiind corupt și incompetent și face presiuni pentru o schimbare de regim.
Precedentele sunt îngrijorătoare. În ianuarie, când armata americană a atacat Venezuela, administrația Trump a descris raidul drept o operațiune de aplicare a legii pentru a-l aduce pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, la New York pentru a fi anchetat penal. În martie, Trump a amenințat că următoarea după Venezuela este Cuba. Situația din Cuba în mai 2026 ilustrează o strategie americană de izolare economică și presiune politică care duce la militarizare și escaladare. Blocada energetică, amenințările de acuzare, vizita CIA și pregătirile militare cubane formează o spirală de tensiune care poate ușor degenera în conflict armed. Oamenii obișnuiți din Cuba suferă de penele de curent și lipsuri de bunuri de prim necesitate, în timp ce elitele politice din ambele țări se pregătesc pentru confruntare. Insula se află într-o poziție precară, între speranța unui ajutor american condiționat și realitatea unei izolări economice care nu lasă alternative decât militarizarea și alianța cu Rusia și Iran. Lumea observă cu îngrijorare cum o insulă de 9,6 milioane de locuitori este transformată într-un baril de praf geopolitic, iar riscul unei escaladări militare crește cu fiecare zi.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google