CSM s-a năpustit pe Bolojan: „Un veritabil dictat! Premierul încalcă flagrant Constituția și standardele internaționale”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) condamnă în termeni extrem de fermi măsurile anunțate de Guvern privind „reforma” sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, acuzând Executivul de o „manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor” și de subminare a independenței justiției. Într-un comunicat oficial, CSM respinge atât conținutul reformelor, cât și maniera în care acestea au fost prezentate public de premierul Ilie Bolojan, fără consultarea autorității judecătorești. Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, 29 iulie, un nou set de măsuri fiscale, printre care modificarea sistemului de pensii de serviciu pentru magistrați. Premierul a invocat necesitatea reducerii inechităților și a presiunii bugetare, afirmând că România nu își mai permite menținerea unor privilegii în sectorul public.

„Maniera de comunicare publică […] într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat […] reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției”, se arată în comunicatul transmis de CSM.

Consiliul atrage atenția că intențiile Guvernului – printre care creșterea vârstei de pensionare, majorarea vechimii minime și diminuarea cuantumului pensiei de serviciu – vin la scurt timp după o reformă legislativă substanțială adoptată deja prin Legea nr. 282/2023. Astfel, intervențiile repetate asupra statutului magistraților încalcă, în opinia CSM, principiile securității juridice și ale așteptării legitime.

„Este obligatoriu ca magistraților în funcție să le fie asigurat un cadru normativ predictibil […]. Modificările de substanță, în mod repetat, creează un sistem normativ fundamental diferit de cel existent la momentul accesului în profesie.”

Mai mult, instituția avertizează că măsurile anunțate nu doar că afectează stabilitatea carierei și protecția socială a magistraților, dar subminează chiar componenta financiară a independenței justiției, întrucât pensia de serviciu ar trebui să reflecte în mod proporțional ultimele venituri ale judecătorului sau procurorului.

CSM avertizează că impactul pe termen lung al acestor măsuri va fi devastator pentru sistemul de justiție, întrucât magistrații nu vor mai fi motivați să rămână sau să acceseze această profesie supusă unui regim de incompatibilități și interdicții fără echivalent în alte domenii publice.

„Aceste profesii vor deveni complet neatractive, întrucât responsabilitățile specifice, condițiile deosebite de muncă și regimul drastic […] nu sunt compensate corespunzător nici prin sistemul de remunerare și nici prin sistemul de pensionare.”

Pe lângă efectele directe asupra corpului profesional, Consiliul acuză o intenție politică deliberată de stigmatizare a magistraților, într-o campanie de imagine care încearcă să mute atenția publică de la scandalurile recente și problemele reale ale societății.

„Toate măsurile anunțate, care vizează numai categoria profesională a judecătorilor și procurorilor, se înscriu, de fapt, în campania de stigmatizare a acestora, inițiată și întreținută de factorul politic […] pentru a abate atenția de la problemele reale ale societății.”

În final, CSM dă asigurări că nu va rămâne pasiv în fața acestor inițiative, afirmând că va utiliza „toate instrumentele instituționale” pentru a proteja independența justiției, fără de care statul de drept nu poate funcționa.

Premierul Ilie Bolojan anunțat, marți, 29 iulie, modificări drastice privind pensiile de serviciu ale magistraților. Reacțiile vehemente din sistem nu au întârziat să apară (cum e cea a judecătorul Claudiu Drăgușin – membru ales în CSM, care spune că „orice dictatură începe cu distrugerea sistemului de justiție”). De asemenea, judecătorul Alin Vasile Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, îl acuză pe Ilie Bolojan că încalcă „flagrant” Constituția și „standardele internaționale”:

„Sub masca ‘reformei’ și reluând aceleași minciuni demontate deja public de Consiliul Superior al Magistraturii, premierul României încalcă flagrant Constituția României și standardele internaționale, disprețuind atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și orice urmă de respect față de principiile statului de drept. Într-un gest de sfidare, se anunță o nouă creștere a vârstei de pensionare, o majorare absurdă a vechimii în funcție și o amputare brutală a pensiei de serviciu – toate acestea, la doar câteva luni după ce Legea nr. 282/2023 a modificat deja substanțial aceste condiții. Aceste modificări nu sunt doar abuzive – sunt premeditate. Țintirea exclusivă a magistraților nu e întâmplătoare: e un episod nou dintr-o campanie de stigmatizare orchestrată politic, menită să discrediteze sistemul judiciar și să îl pună sub control. Totul, ca să se distragă atenția de la adevăratele eșecuri ale guvernării și știind că o justiție cu spatele la zid nu poate fi nici liberă, nici dreaptă. Dacă acest plan reușește, magistratura va fi golită de profesioniști, iar profesia de judecător sau procuror va deveni una pe care nu și-o va mai dori nimeni. Cu ce preț? Distrugerea sistemului de justiție, colapsul încrederii publice și o democrație vulnerabilă în fața abuzurilor”, a declarat Ene, pe Facebook.

Guvernul a publicat proiectul redactat fără consultări

Guvernul Bolojan a publicat proiectul de lege anunțat de premier într-o conferință de presă marți dimineață. Proiectul a fost redactat fără consultare cu profesiile vizate sau cu instituțiile cu competențe de avizare. Un nou proiect legislativ elaborat de Guvernul Bolojan prevede o restructurare profundă a sistemului pensiilor de serviciu pentru magistrați și personalul auxiliar din instanțe și parchete. Modificările vizează atât condițiile de pensionare, cât și modul de calcul al pensiei și cuantumul acesteia, introducând o serie de restricții care, în viziunea inițiatorilor, au scopul de a alinia regimul pensiilor de serviciu la principiile contributivității și sustenabilității bugetare. Proiectul modifică Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 567/2004 privind personalul auxiliar din instanțe, dar și alte acte normative conexe.

Una dintre cele mai importante modificări este creșterea vârstei standard de pensionare pentru magistrați de la 60 la 65 de ani. Pentru a beneficia de pensie de serviciu, aceștia vor trebui să aibă o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani efectuați în funcții de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Curtea Constituțională, ori în alte funcții juridice asimilate. De asemenea, cuantumul pensiei de serviciu scade de la 80% la 55% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente realizate în ultimele 60 de luni de activitate. Totodată, cuantumul net al pensiei nu va mai putea depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate, față de plafonul anterior de 100%.

Pentru magistrații care nu au îndeplinit vechimea de 25 de ani în funcțiile specifice, dar au între 20 și 25 de ani în sistem, proiectul prevede o reducere a pensiei cu 2% pentru fiecare an lipsă din vechimea necesară, dublând penalizarea față de reglementarea anterioară. De asemenea, perioada de referință folosită pentru calculul pensiei crește de la 48 la 60 de luni, fiind excluse din baza de calcul veniturile ocazionale sau cele pentru care nu s-au plătit contribuții sociale (prime, diurne, restituiri etc.).

Proiectul introduce și o perioadă tranzitorie, aplicabilă între 1 septembrie 2025 și 1 ianuarie 2029, în care magistrații se pot pensiona cu condiția unei vechimi de cel puțin 25 de ani în funcțiile juridice specifice și a unei vârste minime de 47 de ani și 8 luni. Această vârstă va crește progresiv, cu câte 4 ani în fiecare an, până la atingerea pragului de 65 de ani. În plus, pentru a facilita trecerea către noul sistem, proiectul permite ca, în anumite condiții, să fie valorificată o perioadă de cel mult 5 ani în care persoana a activat în alte profesii juridice (avocat, notar, consilier juridic, grefier cu studii superioare etc.), cu condiția ca aceste perioade să fi fost realizate înainte de intrarea în sistemul de justiție. Această posibilitate va fi limitată treptat, până la dispariția completă a acestei facilități începând cu anul 2030.

Totodată, proiectul stipulează că pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani cerută pentru obținerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei va putea fi majorat cu câte 1%, doar pentru cei care îndeplinesc condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a noii legi. De asemenea, se menține dreptul celor pensionați deja sau care își depun cererea până la intrarea în vigoare a noii legi să beneficieze de pensia stabilită conform legislației anterioare, fără recalculare.

Reglementările mai stricte se vor aplica și personalului auxiliar de specialitate (grefieri, specialiști criminaliști etc.). Aceștia vor putea obține pensia de serviciu doar dacă îndeplinesc condiția unei vechimi totale de 35 de ani în muncă, dintre care cel puțin 25 de ani în specialitatea juridică. Pensia de serviciu va fi redusă la 55% din media salariilor brute din ultimele 60 de luni, iar plafonul net va fi de maximum 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate. Cei care nu au vechimea completă vor suferi o penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă, iar pensionarea la vârste mai mici nu va mai fi posibilă decât temporar, conform unui calendar de tranziție. Vârsta standard de pensionare pentru această categorie va crește treptat până la 65 de ani până la 1 decembrie 2030.

Proiectul reduce și beneficiile în caz de pensionare pentru invaliditate sau pentru urmașii magistraților. Soțul supraviețuitor va putea primi pensie de urmaș abia la împlinirea vârstei de 65 de ani (în loc de 60), iar cuantumul pensiei va fi raportat la noile limite aplicabile pensiilor de serviciu (55% din media veniturilor, plafon net de 70%). Pensia de invaliditate va fi acordată în baza acelorași reguli ca pensia obișnuită, în funcție de baza de calcul redusă și plafonul impus de noua lege. Un alt punct major din proiectul de reformă este abrogarea mecanismului de actualizare automată a pensiilor de serviciu. Până acum, pensiile de serviciu se actualizau automat ori de câte ori erau majorate indemnizațiile brute ale magistraților sau ale grefierilor în activitate. Acest mecanism este eliminat complet pentru viitor, ceea ce înseamnă că pensiile nu vor mai crește în același ritm cu salariile celor din sistem, cu excepția celor deja pensionați sau care se vor pensiona conform normelor vechi.