Coridorul geopolitic de energie: România are ambiții de „nod-cheie” între Marea Neagră și Marea Egee

România intră într-un proiect geopolitic de prim rang, cu impact direct asupra securității energetice și infrastructurii de transport din Europa de Sud-Est. Coridorul Vertical – axa strategică susținută de SUA și Uniunea Europeană, care leagă Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina – începe să se materializeze mai devreme decât era prevăzut. Miza: decuplarea de gazul rusesc și repoziționarea României ca nod-cheie între Marea Neagră și Marea Egee.

Accelerarea concretă a Coridorului Vertical este confirmată de semnarea primului acord comercial major pentru transportul de gaze naturale lichefiate din SUA către Ucraina, cu tranzit prin Grecia, Bulgaria, România și Moldova. Compania ATLANTIC SEE LNG TRADE, o societate mixtă greacă, a semnat pe 30 ianuarie 2026 un acord cu BP ca furnizor și compania ucraineană Naftogaz ca beneficiar final. Prima încărcătură de GNL este programată să ajungă la terminalul Revithoussa în martie 2026 și va fi transportată spre Ucraina prin Ruta 1, care include România ca punct-cheie de tranzit. Cantitatea livrată ar putea ajunge la 1 TWh, în funcție de capacitatea pusa la dispoziție de operatorii de transport de gaze. Aceasta mută termenul de operare efectivă a coridorului din 2030 în 2026, infirmând criticile legate de fezabilitatea economică a proiectului. Trimisul special al Departamentului Energiei al SUA, Joshua Volz, a declarat recent la Atena că obiectivul este trecerea la fluxuri și, în cele din urmă, la o inundare cu gaze naturale, subliniind rolul central al Coridorului Vertical în politica energetică externă a Washingtonului.

Pe lângă energie, transportul feroviar de mare viteză devine un pilon strategic al cooperării regionale. Grecia, Bulgaria și România au convenit să solicite finanțare europeană comună pentru realizarea unei magistrale feroviare de mare viteză pe axa Atena – Salonic – Sofia – București. Discuțiile au avut loc la Sofia, într-o reuniune la care au participat oficiali din cele trei state și reprezentanți ai Comisiei Europene. Vicepremierul bulgar Grozdan Karadjov a declarat că proiectul va fi planificat și implementat în deplin sincronizare, pentru a evita blocajele birocratice și întârzierile cronice care au afectat anterior proiectele transfrontaliere. Ministrul grec al Transporturilor, Konstantinos Kiranakis, a precizat că obiectivul este reluarea transportului feroviar de pasageri de calitate între Salonic și Sofia până în 2027, conexiune întreruptă din 2017.

Pentru România, aceste proiecte deschid o fereastră strategică majoră. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionuț Cristian Săvoiu, a declarat că Bucureștiul se concentrează pe mai multe proiecte-cheie, inclusiv construirea unui nou pod peste Dunăre, fără a preciza încă amplasamentul exact. În paralel, sunt vizate modernizarea podului Giurgiu-Ruse, îmbunătățirea conexiunilor Vidin-Calafat-Craiova și dezvoltarea unor noi axe de transport care să faciliteze legăturile cu Republica Moldova și Ucraina. Bulgaria insistă, la rândul său, asupra unui al treilea pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu, considerat prioritar pentru fluidizarea traficului regional.

Dimensiunea de dezvoltare teritorială a acestor proiecte este evidentă. Ministrul Dezvoltării Regionale din Bulgaria, Ivan Ivanov, a declarat că Coridorul Marea Neagră – Marea Egee nu este doar o infrastructură de transport, ci un instrument pentru o dezvoltare teritorială echilibrată. Acesta a subliniat importanța conectării porturilor de la Marea Neagră, inclusiv Varna și Burgas, cu interiorul continentului, dar și rolul pozitiv pentru România, prin facilitarea accesului la rute logistice moderne și la porturi strategice. Accesul la portul Varna va fi îmbunătățit – o poartă maritimă cheie pentru fluxurile de mărfuri dinspre și către România.

Privite împreună, aceste inițiative arată o schimbare de paradigmă în Europa de Sud-Est. România nu mai este doar un capăt de linie sau un beneficiar pasiv al politicilor europene, ci devine un nod de tranzit esențial într-o rețea energetică și de transport care leagă Grecia de Ucraina și Republica Moldova, sub umbrela strategică a UE și a SUA. Coridorul Vertical, magistrala feroviară Nord-Sud și infrastructura de poduri peste Dunăre contureaza o arhitectură regională care poate transforma România într-un actor-cheie al securității energetice și logistice europene, cu impact economic și geopolitic pe termen lung.