Controale ANAF… degeaba: Banii recuperați sunt mai puțini, deși verificările s-au intensificat

Strategia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) pentru perioada 2021-2024 este marcată de măsuri şi acţiuni cu scopul de a îmbunătăţi capacitatea de colectare şi combaterea evaziunii fiscale, arată o analiză Deloitte România. Astfel, ANAF continuă campania de informare a contribuabililor cu scopul de a creşte conformarea voluntară şi de a remedia deficienţele constatate în cadrul acţiunilor de control, notează ZF. Pe de altă parte, în ciuda intensificării numărului de inspecţii fiscale, rezultatele din primul semestru al acestui an indică o scădere a sumelor stabilite suplimentar prin decizii de impunere, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

În tot acest context, trebuie avute în vedere şi obiectivele asumate de ANAF până la finalul anului 2024: creşterea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu 2,5% şi reducerea decalajului de încasare a TVA cu până la zece puncte procentuale. Toate acestea, cu respectarea următoarelor direcţii strategice: simplificarea procedurilor de administrare fiscală, digitalizarea ANAF, combaterea evaziunii fiscale şi transparentizarea instituţiei.

Îndeplinirea obiectivelor propuse vine însă „la pachet” cu o intensificare a activităţii de inspecţie fiscală (atât la nivelul persoanelor juridice, cât şi al persoanelor fizice). ANAF a anunţat recent că are în derulare peste 550 de acţiuni de inspecţie fiscală şi control inopinat la nivelul marilor contribuabili. Potrivit celui mai recent raport de activitate, în primul semestru din 2022, instituţia a efectuat 18.108 verificări, în urma cărora a stabilit sume suplimentare de plată în valoare totală de peste 1,5 miliarde de lei. La aceste sume se adaugă peste 420 de milioane de lei din acţiunile de combatere a evaziunii fiscale realizate de inspectorii antifraudă.

Comparativ cu primul semestru al anului precedent, chiar dacă numărul controalelor a înregistrat o creştere semnificativă, sumele de plată stabilite suplimentar au consemnat scăderi atât la nivelul activităţii de inspecţie fiscală, de la 2,3 miliarde de lei la 1,5 miliarde de lei, cât şi la nivelul structurii antifraudă, de la 917 milioane de lei la 423 de milioane de lei. Pe de altă parte, verificările documentare (controalele la distanţă) au luat amploare în prima jumătate a acestui an. Numărul acestora s-a triplat comparativ cu primul semestru al anului precedent, iar sumele rezultate suplimentar ca urmare a acestor verificări au înregistrat creşteri semnificative, de la aproximativ 110 milioane de lei în primul semestru din 2021 la peste 410 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2022. Acest trend cel mai probabil va continua în perioada următoare, dar rămâne de văzut şi cum se va eficientiza activitatea de inspecţie fiscală odată cu introducerea măsurilor de digitalizare (SAF-T, RO e-Factura, RO e-Transport) şi dacă acestea vor determina o intensificare a controalelor la distanţă (de tip desk-audit), dat fiind că ANAF are ca obiectiv până la finalul anului ca ponderea acestora în total să depăşească 30%.

Din campania de informare face parte şi documentul publicat recent pe site-ul ANAF care conţine principalele deficienţe constatate în timpul acţiunilor de control desfăşurate în primul semestru al anului 2022. Conform documentului, printre cele mai frecvente probleme identificate de către Direcţia Generală Antifraudă Fiscală se numără evidenţierea unor operaţiuni fictive (cazuri de fraudă de tip „carusel”, livrări intracomunitare fictive sau înregistrarea unor documente fictive pentru disimularea provenienţei/preţului real al bunurilor), cazuri în care contribuabilii nu au evidenţiat veniturile realizate (în special pe parte de comerţ electronic), deficienţe în dotarea şi utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, precum şi impozitarea incorectă a tichetelor cadou. Concomitent, deficienţele identificate de Direcţia generală control fiscal se referă în principal la lipsa documentelor justificative pentru scutirea de TVA aferentă livrărilor intracomunitare de bunuri, deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile intra-grup, neîndeplinirea cerinţelor legale privind reducerile comerciale acordate în funcţie de volumul tranzacţiilor, neînregistrarea TVA colectată aferentă veniturilor din transmisii video electronice. În plus, campania de informare a ANAF se derulează şi prin intermediul canalelor de comunicare electronică, cum ar fi un canal oficial de YouTube, materialele video publicate înregistrând peste 4.800 de ore de vizionare, dar şi o pagină de Facebook cu peste 73.000 de urmăritori. De asemenea, până în prezent, au fost publicate pe site-ul instituţiei diferite ghiduri de îndrumare a contribuabililor, pentru a creşte gradul de conformare voluntară.

În concluzie, pentru atingerea obiectivelor strategice stabilite până la finalul anului 2024, autoritatea fiscală acţionează, pe de o parte, prin campanii de informare a contribuabililor cu scopul de a stimula conformarea voluntară şi, pe de altă parte, prin intensificarea activităţii de control fiscal pentru a reduce evaziunea fiscală şi, implicit, pentru a majora veniturile la bugetul de stat. În acelaşi timp, părţile implicate se aşteaptă ca, odată cu implementarea completă a soluţiilor digitale de raportare, tot mai multe controale să se deruleze la distanţă, finalitatea acestor demersuri urmând a se concretiza în eficientizarea activităţii de control atât pentru contribuabili, cât şi pentru autorităţile fiscale. Rămâne de văzut care este orizontul de timp în care această abordare va deveni predominantă.

Material de opinie de Alexandru Stancu, Senior Manager, Bogdan Borleanu, Senior Consultant, şi Cristiana Negrei, Consultant, Taxe Indirecte, Deloitte România.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *