Consolidarea lanțului scurt agroalimentar și prioritizarea produselor locale în achizițiile publice – Act normativ susținut și de deputatul Georgescu (PSD)

O nouă propunere legislativă a fost introdusă în circuitul parlamentar sub numărul L572/2025, având ca scop consolidarea lanțului scurt de aprovizionare în sectorul agroalimentar român și prioritizarea produselor locale în achizițiile publice. Propunerea legislativă beneficiază de susținerea deputatului social-democrat constănțean Daniel Georgescu și se află în faza de dezbatere în comisiile parlamentare.

Conform documentului oficial de expunere de motive, propunerea legislativă are drept scop consolidarea suveranității alimentare a României, sprijinirea micilor producători și procesatori autohtoni, și facilitarea colaborării directe între producători agricoli, procesatori locali și unități de desfacere. Inițiativa legislativă este îndreptată către consolidarea lanțului scurt de aprovizionare, inclusiv componenta de procesare locală. Motivarea inițiativei legislative se bazează pe date statistice concrete. Conform raportului Departamentului de Stat pentru Agricultura al Statelor Unite ale Americii din iulie 2024, România continuă să fie o piață în creștere pentru exporturile de produse agroalimentare și agricole. În 2023, importurile totale de produse agricole ale României au ajuns la 14,6 miliarde de dolari, înregistrând o creștere de 5 la sută față de 2022, dintre care 56 la sută proveneau din state membre ale Uniunii Europene. Germania, Ungaria, Polonia și Țările de Jos au fost principalii parteneri comerciali ai României în 2023.

Documentul oficial menționează că în 2023, un raport al Departamentului de Stat pentru Agricultura al Statelor Unite ale Americii arată că 85 la sută din produsele vândute la nivel de retail autohtton erau de import sau origine mixtă, iar doar 15 la sută aveau origine locală. În anul 2024, piața pentru România a înregistrat un nou prag deficit în ceea ce privește fluxul de produse agroalimentare și animale vii. Valorea importurilor a depășit de 11,4 miliarde de euro, după o creștere de 5,1 la sută față de anul anterior, în timp ce exporturile s-au micșorat cu 14,2 la sută, până la 6,5 miliarde de euro, ajungând la un deficit comercial pe acest segment de 4,8 miliarde de euro, cu 50 la sută mai mare față de 2023. În perioada 1 ianuarie 2025 și 31 martie 2025, România a înregistrat un deficit comercial la alimente și animale vii de 1,33 miliarde euro, importurile fiind cu mult mai ridicate în valoric decât exporturile, potrivit Institutului Național de Statistică.Piața retail alimentară de-altfel a avut o creștere susținută, de la 21,6 miliarde euro în 2022, conform studiului State of Grocery in Central Europe 2023 realizat de firma de consultanță internațională McKinsey & Company, până la o valoare estimată de 22,9 miliarde euro în anul 2024.

Propunerea legislativă L572/2025 propune următoarele inițiative concrete: definirea clară și extinsă a conceptului de lanț scurt de aprovizionare, inclusiv componenta de procesare locală; prioritizarea producătorilor proveniți din lanțuri scurte în achizițiile publice rețelele de retail; reducerea deficitului comercial privitor la alimente și animale vii; și posibilitatea cooperării directe între agricultori și instituții publice.Obiectivul național strategic al propunerii legislative este să contribuie direct la consolidarea suveranității alimentare a României, sprijinirea micilor producători și procesatori autohtoni, și reducerea deficitului agroalimentar. De asemenea, propunerea urmărește stimularea investițiilor în infrastructura agricolă și logistică locală.Propunerea legislativă menționează că aceasta protejează interesul public prin furnizarea de alimente prospețe și sigure în instituțiile esențiale ale statului, cum ar fi școlile, spitalele, azilele, unitățile militare și penitenciarele, și prin eliminarea intermediarilor fiscali și logistici externi fără contribuție reală în economia românească.

Impactul bugetar și economic al propunerii legislative este imediat, întrucât vizează contribuții suplimentare din TVA colectată ca urmare a tranzacțiilor în interiorul țării. Din calculul datelor obținute în urma documentelor emise de Departamentul de Stat pentru Agricultura al Statelor Unite ale Americii, Institutul Național de Statistică și rapoartelor diferitelor societăți de consultanță, rezultă că într-o piață de retail alimentară de 25 miliarde de euro avem se afi alimente importate în valoare de 14,6 miliarde euro, respectiv un procent de 23,8 la sută produse efectiv românești, iar restul de import. O ridicare a procedurii retailului alimentar din surse autohtone de la 23,8 la sută la 60 la sută ar genera, doar în ceea ce privește Taxa pe Valoare Adăugată colectată, minim 890 milioane de euro, cu costuri minime imediate pentru bugetul de stat.

Pe termen mediu și lung, măsura are potențialul de creștere a veniturilor bugetare prin încurajarea conformării fiscale voluntare în rândul micilor producători și reducerea economiei informale. Impactul economic include creșterea valorii adăugate păstrată în plan local, susținerea IMM-urilor din agricultură și industria alimentară, reducerea dependenței de importuri și stimularea consumului de produse românești, și favorizarea dezvoltării microregiunilor rurale.Impactul social al propunerii legislative include contribuția la menținerea și crearea de locuri de muncă în mediul rural, reducerea decalajelor de dezvoltare urban-rural, îmbunătățirea accesului populației la alimente locale, prospețe și sănătoase, crearea unei relații de încredere între consumator și producător, și susținerea agriculturii familiale și solidarității locale.

Propunerea legislativă L572/2025 este aliniată cu legislația și strategiile europene, în special cu Regulamentul UE nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală, Pactul Verde European și strategia De la fermă la consumator, Noua Politică Agricolă Comună 2023-2027 care include măsuri dedicate lanțurilor scurte, și Tratatul privind funcționarea UE.La nivel național, propunerea legislativă se corelează cu Legea nr. 145/2014 privind comercializarea producătorilor agricoli, Legea cooperației agricole nr. 566/2004, și Legea achizițiilor publice nr. 98/2016, care permite criterii de sustenabilitate.