Consilier prezidențial: „Cash-ul nu se va interzice, chiar dacă cu el se face cea mai mare evaziune. Numai 64% din românii apți muncesc! Ne furăm singuri căciula!”
Banii gheață nu vor fi interziși, dă asigurare omul lui Nicușor Dan, spulberând astfel speculațiile suveraniștilor. Radu Burnete, consilier prezidenţial pentru politici economice şi sociale, nu crede că plăţile în numerar vor ajunge să fie interzise, însă atrage atenţia că, în România, o mare parte din evaziunea fiscală se face cu bani cash, pentru că este ”mai greu de văzut”. În acest sens, limitarea plăţilor în numerar, decisă anul trecut de guvern, a intenţionat să aducă mai multe tranzacţii în sistemul bancar, unde pot fi urmărite de autorităţi, susţine Radu Burnete, care e un adept al plăţilor cu cardul: ”Să ştiţi că nu prea mă prindeţi cu cash la mine”, scrie News.ro.
Consilierul prezidenţial Radu Burnete a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă se va ajunge la interzicerea tranzacţiilor cash în România, o temă intens dezbătută în mediul online, dar şi în campania electorală de anul trecut.
”Eu nu cred că se va interzice cash-ul şi cred că inclusiv discuţiile care au fost în trecut apropo de limitarea plăţilor cash poate că n-au fost explicate suficient. Ideea e nu să nu poată folosi oamenii cash ca să îşi cumpere nişte lucruri. Sau dacă cineva vrea să-şi ţine nişte bani cash acasă, nu vrea cineva să interzică asta. Dar realitatea e că o mare parte din evaziunea fiscală se face cu bani cash. Este mai greu de văzut. Şi intenţia celor care mergeau în direcţia asta era să-i aducem în sistemul bancar ca să-i vedem. Dar până la urmă, trăim într-o democraţie. Eu nu eram în partea de guvernare, dar am văzut reacţia oamenilor şi ăsta e un mesaj: e un subiect sensibil şi trebuie tratat ca tare, nu-i o dramă”, a spus Radu Burnete, la Prima TV.
Consilierul preşedintelui Nicuşor Dan a mai fost întrebat ce preferă: plata cu cash sau cu card. ”Să ştiţi că nu prea mă prindeţi cu cash la mine. N-am nimic împotriva cash-ului. Adică e foarte bine să fie folosit, dar eu personal prefer să folosesc cardul”, a răspuns Radu Burnete.
În toamna anului 2023, premierul Marcel Ciolacu a impus un prag de 5.000 de lei pentru tranzacţiile cash. Măsura era menită să combată evaziunea fiscală. Decizia guvernului a stârnit un val de critici în societate, iar în mediul online a circulat informaţia falsă că plăţile în numerar se vor interzice total. „Oameni buni, nu desfiinţează nimeni cash-ul. Nu obligă nimeni să ai card”, a răspuns premierul Marcel Ciolacu. Întrebat de ce se limitează valoarea plăţilor, Ciolacu a afirmat: „Păi şi cum să combat evaziunea fiscală? Doamne, am înnebunit? La magazinul din comună plăteşti mai mult de 5.000 de lei?”. De asemenea, întrebat ce se întâmplă dacă cineva doreşte să cumpere ceva care costă mai mult de 5.000 de lei, de exemplu un televizor, premierul a replicat: „Plăteşti cu cardul”.
Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a susţinut că în momentul în care fostul premier Marcel Ciolacu a încercat să limiteze plăţile cash, o persoană i-a transmis: ”Să-i spui lui Ciolacu: Geaca de piele şi cash-ul niciodată nu o să iasă de la modă”. Liderul maghiar a amintit că, în 2015, când a vizitat America, nu putea plăti aproape nicăieri cu cash. Opt ani mai târziu, situaţia se schimbase. ”Am fost în 2023, în decembrie, în Statele Unite. În foarte multe locuri spuneau: dacă ai cash, plăteşte cu cash”, a relatat Kelemen Hunor, la Prima TV.
Puțin peste jumătate din populația aptă din România are un loc de muncă. Sunt datele revoltătoare care arată de ce banii de la buget nu sunt suficienți. Consilierul prezidenţial Radu Burnete susţine că cei aproximativ 5 milioane de angajaţi din sistemul privat nu pot susţine, prin taxele şi impozitele pe care le plătesc, întreg aparatul bugetar, care numără în acest moment peste 1,3 milioane de angajaţi. Radu Burnete avertizează că numai 64% dintre românii apţi de muncă lucrează, în condiţiile în care media în regiune este de 75-76%. Atât preşedintele Nicuşor Dan, cât şi premierul Ilie Bolojan au ca prioritate reducerea evaziunii fiscale, susţine Radu Burnete. ”Ne furăm căciula singuri şi nu-i cinstit. Adică nu se poate ca doar unii dintre noi să plătim mereu, alţii mereu să evite asta”, a spus consilierul prezidenţial, la Prima TV.
”Aici v-aş da mai multe răspunsuri, pentru că depinde ce măsori. Dacă raportez numărul de bugetari la populaţie, au arătat-o şi alţii în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajaţi în sistemul public. Pe de altă parte, dacă îl raportez la populaţia ocupată, unde România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează – media în regiune e de 75-76% – atunci nu mai par să fie atât de puţini. De ce e important asta? Pentru că oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene. Şi aici văd o problemă. Mai departe, avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri. Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat”, a explicat Radu Burnete.
Consilierul prezidenţial susţine că atât preşedintele Nicuşor Dan, cât şi premierul Ilie Bolojan vor avea ca prioritatea combaterea evaziunii fiscale şi a economiei gri, un fenomen care creează inechitate între cetăţenii care plătesc taxe la stat şi cei care nu-şi achită dările.
”Şi acum ce-i de făcut? Pe de o parte, şi asta va deveni o prioritate şi a Administraţiei Prezidenţiale, dar cu siguranţă a guvernului, cu evaziunea fiscală şi cu economia gri. Ne furăm căciula singuri şi nu-i cinstit. Adică nu se poate ca doar unii dintre noi să plătim mereu, alţii mereu să evite asta. Deci asta trebuie închisă şi va uşura un pic acest raport între stat şi privat. Doi: ce cred că trebuie să facem este să ne uităm la arhitectura acestui stat. De ce spun asta? Sunt locuri, le vedeţi şi dumneavoastră, le văd şi cetăţenii, unde clar aparatul e subdimensionat, că durează foarte mult să obţii o autorizaţie. Există alte locuri unde e supradimensionat. Îl auzeam pe premier, a dat exemplul ăsta şi public, dacă te uiţi la Consiliile Judeţene, unele au o sută de angajaţi, unele au patru sute de angajaţi. Ok, înţeleg că există diferenţe între judeţe, dar parcă nu e atât de mare”, a conchis Radu Burnete.
Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024).
Ultimele articole
