Comisia Europeană a cerut Ucrainei informații suplimentare cu privire la Bâstroe. Aurescu (MAE): „Nu vreau să intru în dispute politice…”

Comisia Europeană reacționează la scandalul creat în jurul lucrărilor efectuate de ucraineni la Canalul Bâstroe și neagă că ar fi implicată în aceste lucrări. CE cere Ucrainei in formații suplimentare cu privire la respectivele lucrări. Ucraina a justificat activitățile drept lucrări de întreținere însă Bucureștiul denunță lucrile drept o adâncire a ilegală a Canalului, lucru confirmat și de declarațiile unor oficiali ucraineni.

„Ministerul Transporturilor din Ucraina a răspuns că, într-adevăr, efectuează dragaj operațional (de întreținere) la danele porturilor lor de pe Dunăre și în alte locuri de pe Dunăre, pentru a garanta siguranța navigației. Cu toate acestea, Ucraina a negat că ar fi în desfășurare sau planificate lucrări majore pe brațul Chilia al Dunării sau pe Canalul Bâstroe. În plus, Ucraina a reafirmat că va respecta cu strictețe și va adera la toate acordurile și convențiile internaționale relevante”, se arată în comunicatul Comisiei Europene, transmis marți de Reprezentanța CE în România, într-un răspuns pentru Digi24.

Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu, luni, la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota pe tema canalului Bâstroe.

Potrivit unui comunicat al MAE, partea română a solicitat părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei).

De ce este important pentru Ucraina și de ce România se opune

Proiectul ucrainean privind construcția canalului Bîstroe a pus probleme în relațiile dintre România și Ucraina încă de acum 19 ani, fiind reclamat de țara noastră la nivel internațional în contextul în care poate avea un impact puternic asupra mediului și Deltei Dunării. Construcţia în cadrul canalului, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început în anul 2004. Potrivit informațiilor transmise de Ministerul român de Externe, autoritățile ucrainene au demarat lucrările la canal pe data de 11 mai 2004, proiectul urmând să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos. România a cerut Ucrainei să oprească acest proiect, având în vedere că noua legătură dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării, lucrările încălcând astfel o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.

Primele informaţii tehnice despre acest proiect au fost oferite însă părţii române abia în luna aprilie 2007, Kievul ignorând avertismentele autorităţilor române, dar şi pe cele ale organizaţiilor internaţionale de mediu. Compania care gestionează proiectul anunţa în urmă cu câțiva ani că intenţionează să termine lucrările de amenajare la Bîstroe până în 2011, lucrările au fost însă întrerupte, iar în 2020, Ucraina anunța că renunță la finalizarea proiectului inițial, în urma mai multor ani de de dezbateri și condamnări din partea mai multor Convenții la nivel internațional.

Ucraina a cerut includerea brațelor Chilia și Bîstroe în rețeaua TEN-T

Victor Negrescu a solicitat poziția Comisiei Europene cu privire la planul Ucrainei de a introduce brațele Chilia și Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), țara prezentând un plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe.

„La începutul lunii februarie, autoritățile ucrainene au prezentat un plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe, aflat în Delta Dunării, zonă protejată, parte a patrimoniului mondial UNESCO, deosebit de importantă pentru ecosistemul de mediu european. Conform tuturor experților, asemenea lucrări ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării. Mai mult, aceste lucrări sunt și contrare dreptului internațional, conform concluziilor a numeroase organisme internaționale”, a precizat eurodeputatul social-democrat.

„Eu vreau să se soluţioneze cât mai repede”

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu a declarat marţi într-o intervenţie la Digi24, despre scandalul legat de lucrările de pe Canalul Bâstroe, că nu vrea să intre în dispute politice pe subiecte atât de serioase, care ţin de politica externă a României, declarându-se convins că astfel de dispute nu sunt privite cu ochi buni nici de români şi nici în exteriorul României. Eu vreau să se soluţioneze cât mai repede această chestiune, a mai spus Aurescu, anunță Agerpres.

„Eu nu vreau să intru în dispute politice pe subiecte atât de serioase, care ţin de politica externă a României şi sunt convins că astfel de dispute nu sunt privite cu ochi buni nici de români şi nici în exteriorul României. Eu vreau să se soluţioneze cât mai repede această chestiune şi nu vreau să dau titluri de presă”, a spus ministrul.

Ministerul Afacerilor Externe nu are competenţe să verifice la faţa locului

Bogdan Aurescu a precizat că, aşa cum a spus deja, „Ministerul Afacerilor Externe nu are competenţe să verifice la faţa locului care sunt adâncimile pe Dunăre, pentru că nu avem nici experţi şi nici specializarea necesară”.

„În schimb, tot ceea ce a ţinut de Ministerul de Externe, noi am făcut foarte prompt: am informat Comisia Europeană, aşa cum am făcut-o şi în anii trecuţi – şi am fost permanent în dialog cu doamna comisar Vălean, şi anul trecut, şi inclusiv în aceste zile – că România nu este de acord cu includerea Canalului Bâstroe în reţeaua TEN-T, acea reţea a cursurilor de apă transeuropene. De asemenea, am cerut în mod foarte prompt părţii ucrainene să clarifice aceste informaţii care au apărut public cu privire la gradarea pentru adâncire a Canalului Bâstroe”, a explicat Bogdan Aurescu.

Aurescu a mai spus că a discutat inclusiv cu omologul meu Kuleba

Ministrul de Externe a mai spus că a discutat inclusiv cu omologul meu Kuleba, sâmbătă, la Conferinţa de Securitate de la München şi i-a cerut lămuriri.

„Ulterior au apărut, tot sâmbătă, şi lămuririle Ambasadei Ucrainei. Luni am cerut din nou, invitând Ambasada Ucrainei la Ministerul Afacerilor Externe, clarificări pentru informaţiile care au apărut între timp. Acum, aceste aspecte trebuie verificate de autorităţile competente. Este motivul pentru care tot noi am solicitat accesul în Ucraina al navelor AFDJ – “Administraţia Fluvială a Dunării de Jos”, care se află în subordinea Ministerului Transporturilor, ca să verifice la faţa locului, prin măsurători de specialitate, aceste chestiuni, dacă sunt într-adevăr lucrări de adâncire. Oricum, noi am solicitat foarte clar părţii ucrainene, în repetate rânduri, inclusiv în cursul zilei de ieri, că, dacă există astfel de lucrări de adâncire, ele să înceteze imediat, pentru că ele nu s-au făcut cu acordul părţii române. Şi este foarte grav că, în acest context, apar narative în spaţiul public, care susţin că nu ar trebui să mai acordăm sprijin Ucrainei. Asta este o chestiune care este cu totul separată de această discuţie legată de Bâstroe, care trebuie să fie rezolvată pin discuţii directe între ministerele de resort din cele două ţări”, a menţionat ministrul Aurescu.

Aurescu a mai afirmat că ”partea ucraineană, în discuţia de ieri, a şi propus să existe o rundă de consultări tehnice între experţii din Ministerul Transporturilor din România şi Ministerul Transporturilor din Ucraina.

„Sperăm că aceste măsuri combinate, discuţii de specialitate, la care se adaugă şi măsurătorile pe care sperăm ca partea ucraineană să ne permită să le facem pe partea sa de Dunăre, deci pe teritoriul ucrainean, să clarifice aceste chestii”, a completat el.

Potrivit ministrului, „din partea MAE există toată disponibilitatea de acţiona în conformitate, evident, cu competenţele noastre şi au făcut acest lucru”. ” Am făcut acest lucru extrem de prompt, la timp şi cu toată fermitatea de care este nevoie”, a mai spus Aurescu.

Bogdan Aurescu a menţionat că tebuie să avem aceste măsurători. „Măsurătorile, din câte ştiu, durează ceva vreme, pe urmă există, iarăşi, o perioadă în care aceste măsurători trebuie să fie interpretate din punct de vedere ştiinţific. Prin urmare, trebuie să aşteptăm să vedem care sunt rezultatele acestor discuţii tehnice şi, respectiv, ale acestor măsurători şi, pe urmă, sigur că vom lua, în modul cel mai prompt, toate măsurile diplomatice care sunt necesare”, a mai arătat ministrul.