Comisia de la Veneția, aviz favorabil pentru Legile Justiției și lovitură pentru USR. „Par să se îndrepte în direcția cea bună, chiar dacă au fost adoptate în mod precipitat”

Comisia de la Veneția a publicat un Aviz de urgență cu privire la cele trei proiecte de lege privind sistemul de justiție din România, transmite Comisia. Potrivit unui comunicat transmis vineri, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept („Comisia de la Veneția”) a publicat un Aviz de urgență cu privire la trei proiecte de lege privind sistemul de justiție din România. Este vorba de Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Avizul a fost solicitat în septembrie 2022 de către Comisia pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). La 25 octombrie 2022, ministrul justiției din România a solicitat ca acest aviz să fie tratat în procedură de urgență.

Concluziile avizului:

„72. Comisia de la Veneția regretă faptul că autoritățile române nu au solicitat un aviz al Comisiei de la Veneția cu privire la cele trei proiecte de Legi privind sistemul judiciar din România: Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, așa cum anunțaseră autoritățile și că au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare, ci au cerut apoi ca acest aviz să fie adoptat în procedură de urgență.

73. În cadrul procedurii de urgență, nu este posibil să se acopere toate aspectele celor trei legi foarte detaliate și lungi care au fost adoptate la 17 octombrie 2022. Complexitatea legilor și nivelul lor de detaliere fac dificil să se vadă cum pot fi aplicate în practică. Prin urmare, prezentul aviz se referă în special la subiecte care au fost, de asemenea, abordate în Rezoluția 2466 a Adunării Parlamentare din 13 octombrie 2022.

74. Având în vedere că acesta este un aviz de urgență, Comisia de la Veneția nu poate exclude faptul că există și alte aspecte în aceste trei legi care ar putea fi problematice, dar se pare că, în ansamblu, legile par să se îndrepte în direcția cea bună.

75. Comisia de la Veneția remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând faptul că, în prezent, nu pare să existe o interferență politică în activitatea DNA. Chiar dacă legile au fost în cele din urmă adoptate în mod precipitat, în cadrul procedurii de urgență, pregătirile anterioare au inclus consultări cu toate părțile interesate. În ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor de rang înalt, este pozitiv faptul că acest lucru este acum reglementat la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordin ministerial, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri oferă un grad pozitiv de transparență. Este, de asemenea, pozitiv faptul că instrucțiunile procurorilor către procurorii din subordine trebuie să fie în scris și legale și că trebuie să fie motivate atunci când contrazic o decizie a unui procuror din subordine. Procurorul general nu are competența de a infirma deciziile procurorilor DNA sau DIICOT. În cele din urmă, este pozitiv faptul că controlul exercitat de ministrul justiției poate viza doar chestiuni manageriale.

76. Comisia de la Veneția face următoarele recomandări principale pentru modificarea legilor privind sistemul judiciar:

• 1. ar trebui introdusă o selecție prin concurs și pentru adjuncți, nu numai pentru președinții instanțelor și parchetelor;
• 2. procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și procurorii șefi ai DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru perioade mai lungi și fără posibilitatea de reînnoire;
• 3. procurorul general nu ar trebui să poată ocoli ierarhia procurorilor atunci când consideră că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor;
• 4. ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliția judiciară nu raportează ministrului de interne cu privire la activitatea sa.

77. În orice caz, trebuie să se acorde o mare importanță condițiilor de punere în aplicare a acestor texte. Ca în orice țară, este posibil ca legile pe hârtie să nu fie aplicate în practică. Instituțiile și dispozițiile bine formulate pot fi ignorate în practică sau pot fi interpretate într-un mod care se abate de la sensul lor. În timpul pregătirii seriei sale de avize pentru România, Comisia de la Veneția a aflat că există uneori puncte de vedere destul de diferite cu privire la ceea ce sunt, sau ar trebui să fie, chestiuni de fapt. Prin urmare, este esențial ca toți actorii relevanți pentru sistemul judiciar românesc (judecători, procurori, ministrul justiției și președintele Republicii) să colaboreze într-un spirit de cooperare loială pentru a se asigura că justiția este aplicată în mod corespunzător în România.

78. Comisia de la Veneția rămâne la dispoziția autorităților române și a Adunării Parlamentare pentru asistență suplimentară în această chestiune.

Predoiu: „Prevederi importante ale legilor Justiției au fost validate”

Ministerul Justiției salută publicarea avizului urgent al Comisiei de la Veneția, în urma consultărilor efectuate de experții Comisiei cu Ministerul Justiției, CSM, asociații profesionale ale magistraților, societatea civilă, organizații internaționale și diplomatice. Comisia de la Veneția a publicat vineri seara Avizul urgent (versiunea preliminară) privind legile Justiției: Legea privind statutul CSM, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor. Ministerul Justiției a transmis că salută publicarea avizului urgent al Comisiei de la Veneția, la solicitarea autorităților române, în urma consultărilor efectuate de experții Comisiei cu Ministerul Justiției, CSM, asociații profesionale ale magistraților, societatea civilă, organizații internaționale și diplomatice cu sediul la București, în luna noiembrie a acestui an.

Potrivit MJ, raportul Comisiei de la Veneția apreciază la modul general faptul că legile Justiției sunt orientate „în direcția corectă”, deși au fost adoptate în procedură de urgență, confirmând astfel implicit faptul că, în adoptarea acestora, s-a ținut cont de avizele anterioare ale Comisiei. În mod particular, avizul reliefează o serie de importante aspecte pozitive, cuprinzând aproximativ 21 de remarci, considerații sau aprecieri pozitive, între care MJ le enumeră pe cele mai importante:

1) Procedura de numire și revocare a procurorilor de rang înalt este transparentă, echilibrată și democratică;

2) Promovarea în posturile de conducere la instanțe și parchete este în linie cu standardele europene;

3) Libertatea de exprimare a magistraților este respectată;

4) În selecția procurorilor DNA, nu există interferențe politice, DNA își păstrează autonomia și independența, fapt salutat în mod deosebit în opinie;

5) Infirmarea soluțiilor procurorilor de către Procurorul General se face în scris și motivat, fapt apreciat pozitiv;

6) Legile au parcurs un solid proces de consultare publică;

7) Procedura de urgență a Parlamentului a fost democratică, transparentă și toate grupurile parlamentare și instituțiile interesate s-au putut exprima democratic;

8) Lupta împotriva corupției nu este afectată de prevederile legale.

9) Poziția Ministerului Justiției în sistemul judiciar este corect stabilită și limitată la aspecte administrative și manageriale.

„În același timp, opinia formulează un număr de 4 recomandări, pe care Ministerul Justiției le va analiza cu atenție și deschidere. Ministerul Justiției a fost în contact permanent cu Comisia de la Veneția pe parcursul realizării evaluărilor și redactării opiniei și rămâne disponibil pentru orice consultări ulterioare”, arată MJ

„Am avut consultări deschise și oneste cu Comisia de la Veneția, explicând în detaliu toate aspectele ridicate în discuție. În primul rând, mulțumesc Comisiei de la Veneția pentru că a avut disponibilitatea să emită un aviz urgent la cererea Ministerului Justiției. În ceea ce privește opinia propriu-zisă, mă bucur să constat că prevederi importante ale legilor Justiției au fost validate prin această opinie, care constată că sunt în standardele europene. De asemenea, mă bucur să constat că opinia remarcă direcția bună în care au fost orientate, în general, aceste legi. Vom rămâne permanent deschiși atât cooperării cu Comisia de la Veneția, cât și cu orice alte autorități europene”, a declarat Cătălin Predoiu, ministrul Justiției.

Stelian Ion: „Iohannis a ţinut morţiş să fie adoptate şi să promulge în grabă”

Peședintele Klaus Iohannis „a ținut morțiș” să fie adoptate și să promulge în grabă legile Justiție pentru că știa „că sunt niște legi cu probleme, care vor oligarhiza sistemul de justiție”, spune fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, după ce Comisia de la Veneția a publicat raportul preliminar.

Comisia de la Veneția a publicat vineri seară raportul preliminar referitor la legile justiției din România.

„Concluzia este clară: Iohannis a ținut morțiș să fie adoptate și să promulge în grabă aceste legi pentru că știa că sunt niște legi cu probleme, care vor oligarhiza sistemul de justiție, iar analiza Comisiei de la Veneția, care urma să vină în câteva zile, va conține critici importante. Așa cum era de așteptat, Comsia de la Veneția a criticat graba cu care au fost adoptate legile în Parlament, faptul ca nu s-a ținut cont de opiniile anterioare, a criticat dur procedura de numire a vicepreședinților instanțelor și a adjuncților șefilor de parchete, a criticat parțial și procedura de numire a procurorilor de rang înalt chiar dacă a apreciat și un progres față de legea în vigoare, a criticat durata mandatelor acestora, faptul că legile nu au refăcut competența DNA cu privire la infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați (cu alte cuvinte desființarea SIIJ a fost de formă), a criticat ferm posibilitatea procurorilor de rang înalt, numiti politic, de a influența dosarele penale prin posibilitatea de infirmare a măsurilor și soluțiilor procurorilor din subordine și a făcut, în final, niște recomandări clare, de care, bineînțeles Regimul Iohannis nu va ține cont. De menționat că însăși Comisia de la Veneția a precizat că a analizat doar câteva aspecte, fiind posibil ca problemele din aceste legi să fie mult mai multe”, spune Stelian Ion, fost ministru al Justiției.

Fostul ministru îl acuză pe președintele Klaus Ionannis „e mai important” pentru el să creeze niște instrumente cu care „să controleze justiția” decât să promoveze o legislație sănătoasă și o justiție independentă.

„Pe Iohannis îl putem înscrie deja în galeria celor mai toxici conducători pe care i-a avut România pentru că a avut în mâna sa oportunitatea de a reforma țara și de a-i da un impuls puternic spre viitor, însă a ales calea combinațiilor (vezi afacerea BMV) care ne întoarce în timp în Epoca Năstase”, mai spune Stelian Ion.

Potrivit raportului, Comisia regretă faptul că autoritățile române nu au solicitat un aviz cu privire la cele trei proiecte de lege așa cum fusese anunțat de autorități și că au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare.

„Având în vedere că acesta este un aviz de urgență, Comisia de la Veneția nu poate exclude faptul că există alte aspecte în aceste trei legi care ar putea fi problematice, dar se pare că, în ansamblu, în aceste trei legi se legile par să se îndrepte în direcția corectă. Comisia de la Veneția remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând faptul că în prezent nu pare să existe interferențe politice în activitatea DNA. Chiar dacă legile au fost adoptate în cele din urmă într-o procedură de urgență, pregătirile anterioare au inclus consultări cu toate părțile interesate. În ceea ce privește numirea și revocarea unor persoane de rang înalt procurori, este pozitiv faptul că acest lucru este acum reglementat la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordinul ministerial, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri oferă mai multă transparență. De asemenea, este pozitiv faptul că instrucțiunile procurorilor către subordonați trebuie să fie în scris și legale și că trebuie să fie prezentate motive atunci când acestea contrazic o decizie a unui procuror din subordine. Procurorul general nu are competența de a infirma deciziile procurorilor din cadrul DNA sau DIICOT. În cele din urmă, este pozitiv faptul că controlul de către ministrul justiției poate viza doar chestiuni manageriale”, arată Comisia.

Astfel, Comisia de la Veneția formulează următoarele recomandări principale pentru modificarea legilor privind sistemul judiciar:

1. ar trebui introdusă o selecție prin concurs și pentru directorii adjuncți, nu numai pentru președinții de instanțe și parchete;

2. procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și șeful procurori ai DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru o perioadă mai lungă de timp și fără posibilitatea de reînnoire;

3. procurorul general nu ar trebui să aibă posibilitatea de a ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor;

4. ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliția judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de interne.