Premierul Nicolae Ciucă a declarat miercuri, la Palatul Victoria, despre aderarea României la spațiul Schengen, că „starea de incertitudine nu mai poate continua” și că România va cere joi un vot decisiv în consiliul JAI, în contextul în care Austria blochează extinderea:
„Un lucru este cert – suntem hotărâți să mergem până la capăt în aceste demersuri, inclusiv prin a cere un vot pentru România în Consiliul JAI de mâine, 8 decembrie 2022. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua. Avem toate argumentele, foarte solide, care ne susțin solicitările și ne vom baza pe ele și în discuțiile de mâine ale miniștrilor de interne de la Consiliul JAI atunci când vom cere să se formuleze, prin vot, fără nicio întârziere sau tergiversare, o Decizie pentru România. Avem argumente obiective la fața locului, privind pregătirea României în domeniile cu relevanță pentru aderarea la Schengen, iar hotărârea noastră de a contribui la securitatea europeană este fermă. Am dovedit aceste calități de-a lungul anilor și, mai ales recent, în contextul crizei din Ucraina. Experții europeni care au venit recent în România (în octombrie și noiembrie anul acesta) au confirmat că îndeplinim absolut toate condițiile necesare și deci că România merită să fie parte a spațiului Schengen. Mai mult, aceiași experți au arătat că asigurăm un management al frontierei de înaltă calitate, că implementăm soluții eficiente în gestionarea migraţiei ilegale, că suntem activi în cooperarea polițienească internațională și că sistemele și pregătirea oamenilor noștri sunt exemplare, oferind chiar, pe unele aspecte, exemple de bune practici şi pentru restul statelor membre. Nu putem menține o stare de neclaritate și anume lipsa unei decizii în ceea ce privește un stat membru care nu numai că dorește să devină parte a Schengen, dar a dovedit-o în nenumărate rânduri că este pregătit, existând o confirmare clară în acest sens. Așadar, mâine, la Consiliul JAI, vom merge la vot. Integrarea în Spațiul Schengen este obiectivul nostru național”, a declarat premierul.
Toate statele membre, cu excepția Austriei, susțin aderarea României la spațiul Schengen, a anunțat miercuri premierul Nicolae Ciucă. „Înţelegem cu toţii că migraţia este o problemă sensibilă politic şi că este nevoie de măsuri mai eficiente de răspuns, dar blocarea aderării României la Schengen nu va aduce răspunsurile dorite de Austria, dimpotrivă”, a precizat premierul.
„La acest moment, toate statele membre ne susţin în avansarea aderării, inclusiv Olanda şi Suedia, cu excepţia Austriei. Avem inclusiv susţinerea fermă a Franţei şi Germaniei, reconfirmată la toate nivelurile. Referitor la Austria, putem afirma că am avut întâlniri la nivelurile cele mai înalte: preşedintele României cu cancelarul Austriei, miniştrii de interne şi experţii tehnici. Datele, inclusiv de la instituţiile europene, confirmă că România nu se află pe fluxurile de migraţie care să genereze temeri. Practic, nu putem vorbi despre o justificare reală în acest moment. Înţelegem cu toţii că migraţia este o problemă sensibilă politic şi că este nevoie de măsuri mai eficiente de răspuns, dar blocarea aderării României la Schengen nu va aduce răspunsurile dorite de Austria. Dimpotrivă, aderarea României va face spaţiul Schengen şi mai sigur, prin implicarea României, care după aderare va avea mai multe instrumente la îndemână, tot instrumentarul Schengen, pentru a ajuta la controlul şi contenirea acestui fenomen. Şi ceilalţi parteneri europeni, şi instituţiile europene, Parlamentul European, Comisia Europeană, statele membre, împărtăşesc această evaluare şi au comunicat asta în discuţiile cu cancelarul Karl Nehammer şi cu ministrul de Interne Karner. Un lucru este cert, suntem hotărâţi să mergem până la capăt, inclusiv prin a cere un vot pentru România în Consiliul JAI de mâine, 8 decembrie. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua. Îndeplinim toate condiţiile, avem toate argumente foarte solide care ne susţin solicitările. Ne vom baza pe ele şi mâine în discuţiile din Consiliul JAI, când vom cere să se formuleze, prin vot, fără tergiversări, o decizie pentru România. Hotărârea noastră de a contribui la securitatea europeană este fermă. Am dovedit asta de-a lungul anilor şi mai ales în contextul războiului din Ucraina. Experţii europeni au confirmat că îndeplinim toate condiţiile necesare şi că România merită să fie membră a spaţiului Schengen. Mai mult, experţii au arătat că asigurăm un management al frontierei de înaltă calitate, că implementăm soluţii eficiente în gestionarea migraţiei ilegale, că suntem activi în cooperarea poliţienească internaţională, şi că oferim pe unele aspecte exemple de bune practici pentru celelalte state europene. Am acţionat cu totală transparenţă şi deschidere către dialog cu statele membre, am oferit toate informaţiile solicitate, inclusiv Austriei, mai ales în privinţa modului în care gestionăm migraţia ilegală”, a declarat premierul.
Scenariile pentru aderarea României la Schengen. Bucureștiul forțează votul
Cu 24 de ore înainte de votul pe aderarea la spațiul Schengen, România dar și alte state europene fac presiuni pentru ca Austria, singura țară care se opune, să-și schimbe opinia. Aderarea României la Spaţiul Schengen se va afla joi pe masa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. Austria nu este de acord cu extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria, fiind ultima țară opozantă, după ce Austria și Suedia au fost convinse să voteze pro-România. Decizia poate fi luată doar cu unanimitate, astfel că este suficient ca un singur stat să se opună și extinderea nu se realizează.
Argumentul oficial invocat de austrieci este că România este pe ruta imigranților ilegali care merg spre Viena. Austria dorește ca aderarea României și Bulgariei la Schengen să nu fie pe ordinea de zi a Consiliului JAI de mâine. Guvernul de la București nu acceptă varianta și forțează acordarea unui vot.
Cancelarul german Olaf Scholz i-ar fi cerut marți, într-o discuție la Tirana, cancelariului austriac, să explice clar de ce se opune extinderii Schengen în cazul României, sau să accepte aderarea.
O variantă pe care insistă executivul român este decuplarea României de Bulgaria în dosarul de aderare, chiar dacă ar putea duce la întârzierea intrării în Schengen cu câteva luni pentru securizarea graniței peste Dunăre. Austria se opune aderării României și Bulgariei, iar Olanda se opune aderării Bulgariei, astfel că o separare a României de Bulgaria ar oferi șanse suplimentare țării noastre.
Un alt scenariu de lucru este ca în situația în care nu este unanimitate în JAI, să se țină cont de votul din Consiliul European, organism superior consiliului JAI, potrivit surselor citate. O asemenea situație ar reprezenta o premieră.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat luni că dacă era „optimist” cu câteva luni în urmă cu privire la un acord unanim al statelor europene asupra intrării Croaţiei, României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, „acum, când chestiunea urmează să fie decisă, atmosfera este diferită”.
Comisia Europeană a cerut Consiliului JAI să accepte primirea României în Schengen. „România asigură o gestionare solidă și de înaltă calitate a frontierelor, inclusiv în ceea ce privește supravegherea frontierelor și verificările sistematice la frontiere, și participă la cooperarea polițienească internațională”, potrivit CE.
Bulgaria și România au încheiat cu succes procesul de evaluare Schengen încă din 2011.
Cătălin Predoiu pleacă la Bruxelles
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu pleacă la Bruxelles, unde va participa la lucrările Consiliului JAI (Justiţie) şi la lucrările Consiliului de Afaceri Generale (CAG). Ministrul Justiţiei va prezenta poziţia României cu privire la instrumentele juridice şi politicile europene în domeniul Justiţiei aflate pe agenda Consiliului, în conformitate cu mandatul aprobat de Prim-Ministru, arată ministerul într-un comunicat.
Ministerul Justiţiei informează că, în perioada 7-14.12, ministrul Justiţiei va efectua o deplasare la Bruxelles unde va participa la lucrările Consiliului JAI (Justiţie) şi la lucrările Consiliului de Afaceri Generale (CAG). De asemenea, în marja şi în perioada dintre cele două consilii, ministrul Justiţiei va avea, la Bruxelles şi Luxemburg, o serie de întâlniri bilaterale cu omologi din alte state membre şi oficiali ai UE:
„În cadrul Consiliului JAI (Justiţie), ministrul Justiţiei va prezenta poziţia României cu privire la instrumentele juridice şi politicile europene în domeniul Justiţiei aflate pe agenda Consiliului, în conformitate cu mandatul aprobat de Prim-Ministru. În cadrul CAG, ministrul Justiţiei va face o prezentare a progreselor înregistrate de România în domeniul Justiţiei în cadrul Mecanismului „Rule of Law” şi va răspunde întrebărilor adresate de miniştrii de externe şi ai afacerilor europene prezenţi în CAG pe marginea raportului, conform procedurii parcurse de toate celelalte state membre ale UE”, transmite Ministerul într-un comunicat oficial.
De asemenea, în această perioadă, ministrul Justiţiei va avea o serie de întâlniri bilaterale cu oficiali ai Comisiei Europene, Parlamentului European, miniştri de Justiţie din alte state membre UE şi Procurorul General EPPO, precizează instituţia. Potrivit agendei Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, 8-9 decembrie 2022, miniştrii vor discuta despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România şi vor urmări să adopte decizii în această privinţă. Miniştrii vor evalua, de asemenea, situaţia generală a spaţiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceştia se vor concentra în special pe combaterea introducerii ilegale de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice. Miniştrii vor face schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migraţiei şi la situaţia de-a lungul principalelor rute de migraţie. De asemenea, aceştia vor fi informaţi cu privire la progresele înregistrate în ceea ce priveşte lucrările în curs referitoare la politica UE în domeniul migraţiei şi azilului. Această discuţie vine în continuarea reuniunii extraordinare a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, care a avut loc la 25 noiembrie. Miniştrii vor face schimb de opinii cu privire la situaţia refugiaţilor ucraineni din UE şi la planificarea de contingenţă pe timpul iernii. De asemenea, miniştrii vor evalua dialogul cu privire la securitatea internă cu Ucraina pentru a aborda implicaţiile războiului de agresiune al Rusiei, inclusiv riscurile sporite de trafic de persoane, trafic ilicit de arme de foc şi alte infracţiuni grave.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google