Ciolacu, scos „la tablă” de un parlamentar constănțean: Firmele rusești „zburdă” prin economia românească

Sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană, de organismele internaţionale, continuă. Companiile ruseşti trebuie ţinute deoparte. Ele nu au cum să facă afaceri, mai ales în domeniul petrolier, cu statele UE şi statele NATO. Cu toate acestea, statul român dă încă o probă a incoerenţei şi amatorismului în plină criză. În realitate, instituțiile își dau cu stângul în dreptul, anulându-și, în mod suspect, deciziile, de la o zi la alta. Un exemplu halucinant la Autoritatea Vamală Română. 

Biroul Vamal de Frontieră Morvița a solicitat structurii centrale o opinie legată de aprobarea importurilor de bitum din Serbia, de la firma NIS din Novi Sad. Mai exact, Direcția Generală Managementul Riscului și Investigații Vamale a fost întrebată dacă importurile de la această companie trebuie sau nu oprite având în vedere sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Federației Ruse. În 18 septembrie, sosește răspunsul extrem de clar. Vameșilor de la Moravița li se cerea imperativ ca în trei zile să întocmească un raport cu toate operațiunile vamale efectuate de anul trecut din martie și până în prezent pentru toate operațiunile similare și motivele care au stat la baza acceptării acestora. Nu apucă să întocmească documentul că după două zile primesc o altă adresă, semnată de același director general – Marcel Simion Mutescu. Surpriză! În adresă se spune că în urma reanalizării informațiilor actualizate a reieșit că Gazprom NEFT deține doar 50% din acțiunile firmei din Serbia și că nu este îndeplinită condiția, de a deține direct sau indirect peste jumătate din acțiuni așa că se dă undă verde importului de bitum. Nimic despre procentele deținute de firma mamă Gazprom.

În acest context, deputatul constănțean Dumitru Viorel Focșa l-a interpelat pe premierul Marcel Ciolacu, pentru situația exactă a desfășurării activității firmelor rusești în România:

„Domnule prim-ministru,

În ciuda sprijinului declarat pentru asemenea sancțiuni, România a depus extrem de puține eforturi pentru a îngheța afaceri și active deținute de cetățeni ruși pe teritoriul său, ele continuându-și activitatea la fel ca înaintea invaziei din Ucraina – spre exemplu, din luna martie a anului 2022, doar șase companii în relații cu Rusia au fost sancționate de ANAF, iar în iulie și august 2022, ANAF a emis două ordine vizând deblocarea fondurilor și resurselor economice deținute de alte două firme rusești, ceea ce demonstrează ori o gravă problemă de vulnerabilitate a statului român, ori un nivel de corupție care afectează, deja, securitatea națională.

Pe acestă cale, domnule prim-ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1.   Ce companii rusești din România și-au schimbat șefii ruși cu puțin timp înainte sau chiar din momentul lansării invaziei ruse în Ucraina, din februarie 2022, ei fiind înlocuiți cu persoane de alte naționalități pentru a ocoli sancțiunile internaționale?

2.   Câte companii rusești sau în legătură cu Rusia activează în continuare pe teritoriul României, care sunt acestea și care este domeniul lor de activitate?

3.   De ce este întârziată aplicarea deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește companiile rusești în România?

Solicit răspuns scris.

Cu mulțumiri, Dumitru-Viorel Focșa, Deputat circumscripția electorală 14 Constanța”