Ciolacu s-a făcut suveranist: „Nu vom permite strecurarea perfidă a unor elemente woke în actele de identitate”

Copiii sub 14 ani vor putea beneficia, începând din 2 iunie, de cărți electronice de identitate a anunțat joi Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, informează Mediafax. Reprezentantul Executivului a precizat că prevederea face parte dintr-un pachet de trei hotărâri de guvern adoptat în ședința de joi a Guvernului. Acestea „închid tot cadrul normativ, care va face posibilă, o declanșare foarte rapidă a eliberării cărților de identitate electronică”.

Din 20 martie 2025, deci peste o săptămână, în județul Cluj vor începe emisiunile acestor cărți de identitate electronică. (…) Județul Cluj a fost parte dintr-un program pilot care a testat această nouă formă de identificare. În foarte scurt timp, ulterior, în cel mult două luni, în toate cele 674 – dacă nu mă înșel – centre de evidență a populației va fi disponibilă această carte electronică de identitate”, a declarat Mihai Constantin.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a anunțat că s-a renunțat la vârsta minimă de 14 ani de la care o persoană putea obține documentul electronic de identitate.

„Și o primă noutate, dacă vreți, din 2 iunie 2025, carte electronică de identitate va putea fi eliberată și pentru copii de sub 14 ani. Era până acum un prag psihologic: la 14 ani am buletin. Ei bine, această carte electronică de identitate poate fi eliberată și pentru copiii mai mici de 14 ani, pentru o libertate mai bună de circulație, în primul rând, și de identificare atunci când beneficiem de libertatea de circulație din zilele noastre”, a mai spus reprezentantul Executivului.

Mihai Constantin a precizat, ca răspuns la una dintre întrebările jurnaliștilor, că documentul poate fi eliberat chiar de la nașterea copilului, dar că părinții sunt cei care decid dacă solicită un astfel de document de identitate.

„Cred că poate fi de la naștere. Evident, la opțiunea părinților și mai este un lucru, pentru copiii tineri amprentele nu vor fi prelevate pentru că sunt irelevante. Este posibil ca și fotografia să fie împrospătată mai des”, a mai spus Constantin.

Cartea electronică de identitate nu va fi obligatorie, persoanele care nu-și doresc un astfel de document vor putea solicita să li se elibereze unul în „format neelectronic”, a mai anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Acesta a mai precizat că pe lângă formatul mai mic, de dimensiunile unui card bancar, cartea electronică de identitate asigură o securitate sporită a datelor personale.

„De asemenea, va oferi o securitate ridicată pentru furturi de identitate și vreau să argumentez această aserțiune prin câteva informații. În format tipărit în cartea electronică de identitate o să apară la vedere numele prenumele, cetățenia, data nașterii, sexul, imaginea facială, fotografia, CNP-ul și un eșantion de semnătură olografă. Dar pe cipul aferent aceste cărți se vor găsi toate datele menționate mai devreme, la care se adaugă prenumele părinților, domiciliul și amprentele a două degete ale titularului. Așadar, prenumele părinților și domiciliul nu se vor mai găsi la vedere dacă nu interacționez cu un aparat autorizat să-și citească inclusiv aceste date personale și biometrice”, a mai explicat Mihai Constantin.

Premierul Marcel Ciolacu arată faptul că noile cărți de identitate, care vor fi tipărite începând cu 20 martie, vor conține genul persoanei – masculin sau feminin. Premierul a explicat că România nu va permite ”strecurarea perfidă a unor elemente woke în legislația românească!”.

Noile cărți de identitate care vor fi tipărite începând din 20 martie vor conține informații legate de sexul persoanei respective- care nu poate fi decât feminin sau masculin, și nu de ”gen”. Așa este normal!

Acest Guvern nu va permite strecurarea perfidă a unor elemente woke în legislația românească!”, scrie Marcel Ciolacu.

Guvernul Ciolacu a adoptat în ședința de joi, 13 martie, două hotărâri referitoare la cărțile de identiate și cărțile de identitate electronice. Se renunță la controversata precizare referitoare la „gen” și se revine la mențiunea legată de „sex”. Potrivit actului normativ, Cartea electronică de identitate conține în format tipărit informații înscrise cu privire la:

A. Față

• a) denumirea statului emitent;
• b) tipul documentului;
  c) numele de familie;
• d) prenumele;e) sexul titularului (F pentru feminin sau M pentru masculin);
• f) cetățenia;
• g) data nașterii;
• h) codul numeric personal (C.N.P.);
• i) numărul documentului;
• j) data expirării valabilității;
• k) semnătura olografă a titularului;
• l) imaginea facială a titularului;

B. Verso

a) data emiterii și autoritatea emitentă;

b) zona de citire automată cu caractere identificabile optic (MRZ);

c) zona Cip.

O altă hotărâre se referă la datele biometrice stocate pe cip. Această procedura va fi opțională pentru treburile interne și obligatorie pentru folosirea în afara țării.

Controversa „sex” vs „gen”

Controversa privind înscrierea termenilor „sex” sau „gen” pe cărțile de identitate din România se înscrie într-o dispută mai largă între concepțiile tradiționale despre identitate și noile abordări legislative influențate de unele standarde internaționale. Vechile cărți de identitate din România folosesc termenul „sex”, care face referire la caracteristicile biologice masculine sau feminine ale unei persoane. Totuși, unele organizații pentru drepturile omului și grupuri activiste susțin că acest termen nu reflectă în mod adecvat identitatea de gen, care este un concept distinct de sexul biologic și se referă la percepția individuală a unei persoane asupra propriei identități, independent de caracteristicile fizice.

Dezbaterea a fost amplificată de inițiativele Uniunii Europene și de recomandările unor organisme internaționale care promovează recunoașterea identității de gen ca parte a drepturilor fundamentale ale omului. În unele state membre ale UE, precum Germania sau Olanda, au fost introduse opțiuni care permit persoanelor să nu fie obligate să aleagă între „masculin” și „feminin” pe actele de identitate sau să modifice genul declarat fără intervenții medicale. Aceste schimbări au fost întâmpinate cu rezistență în România, unde o parte a opiniei publice și factori politici conservatori consideră că înlocuirea termenului „sex” cu „gen” ar echivala cu o impunere ideologică și ar submina fundamentele juridice ale statului.

Opozanții schimbării susțin că menținerea termenului „sex” este esențială pentru claritatea juridică și administrativă, argumentând că actele de identitate trebuie să reflecte date obiective, nu identități subiective. Aceștia se tem că recunoașterea oficială a genului ca element distinct ar putea avea implicații asupra unor domenii sensibile, precum dreptul familiei, legislația anti-discriminare sau accesul la anumite servicii, cum ar fi închisorile sau competițiile sportive. În plus, Biserica Ortodoxă Română și alte instituții conservatoare și-au exprimat opoziția fermă față de orice modificare care ar putea fi percepută ca o redefinire a conceptelor biologice tradiționale.

Pe de altă parte, susținătorii înlocuirii termenului „sex” cu „gen” consideră că actualizarea legislației ar reprezenta un pas necesar spre respectarea drepturilor persoanelor transgender și non-binare, pentru care utilizarea unui termen strict biologic poate fi o sursă de discriminare și excludere socială. De asemenea, aceștia argumentează că România trebuie să se alinieze la standardele europene privind identitatea de gen, pentru a evita sancțiuni sau critici internaționale.