Cele mai sărace state UE lucrează și cele mai multe ore: România, pe locul 2 – EUROSTAT

Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu numeroase diferențe între Est și Vest, iar politicile din ultimul deceniu nu au reușit să le reducă. Cele mai sărace state din UE înregistrează cele mai multe ore de muncă pe săptămână. În acest clasament, România este depășită doar de Grecia, țară care mulți ani s-a confruntat cu eticheta că nu lucrează suficient.

Datele Eurostat, pe anul 2023, arată diferențe mari între țările din Vest și cele din Est. Grecii lucrează 39,8 ore pe săptămână. Imediat urmează România cu 39,5 ore lucrate pe săptămână, iar pe locul 3 este Polonia cu 39,3 de ore.

Statele mai bogate din UE lucrează cele mai puține ore. Muncitorii din țări dezvoltate, unde salariile sunt mult mai mari, și-au redus programul de lucru. Olanda are cele mai puține ore: 32,2 pe săptămână, urmată de Austria cu 33,6 ore pe săptămână și Norvegia cu 33,9 ore pe săptămână. Germania, principala economie a Uniunii, înregistrează 34 de ore lucrate pe săptămână. Franța are doar 36 de ore lucrate pe săptămână, Italia 36,1 și Spania 36,4.

La nivelul UE, media este de 36,1 ore lucrate pe săptămână. Statisticile UE se referă la persoanele cu vârsta între 20 și 64 de ani și include atât programul full time, cât și cel part-time.

eurostat date muncitori

Tendința de a reduce săptămâna de lucru

În ultimii ani, tot mai multe state UE au luat decizia de a reduce săptămâna de lucru, fără să fie afectate salariile. Numeroase studii au arătat că muncitorii sunt mai eficienți dacă lucrează mai puțin și au mai mult timp liber. În unele țări, s-a testat inclusiv săptămâna de lucru de 4 zile.

Franța are săptămâna de lucru de doar 35 de ore legale. Statisticile UE arată că francezii lucrează mai mult decât prevede legea franceză. În schimb, Germania are săptămâna de muncă de 35 de ore legale, dar muncitorii germani lucrează în medie 34 de ore/săptămână. Germanii dezbat inclusiv posibilitatea de a reduce programul de lucru la 32 de ore/săptămână.

În 2024, mai multe companii din Germania testează săptămâna de muncă de 4 zile, pentru a vedea dacă este mai eficientă pentru economie și industrie. Proiectul se va derula timp de 6 luni, iar ulterior guvernul german ar putea lua o decizie.

Inclusiv în Spania a existat, în 2023, un astfel de test pentru săptămâna de muncă de 4 zile. La finalul anului trecut, guvernul spaniol a decis doar să reducă orele legale de muncă de la 40 la 37,5 ore/săptămână, fără să fie reduse salariile.

Mai multe companii italiene au decis și ele să reducă programul și săptămâna de lucru. În 2024, multinaționale precum Intesa Sanpaolo, Lamborghini, Luxotica au trecut la săptămâna de lucru de 4 zile, de luni până joi. Lamborghini a negociat cu muncitorii un contract de muncă de doar 33,5 ore pe săptămână, fără să le fie reduse salariile.

Mai multe ore muncite nu înseamnă și o productivitate mai mare. La nivelul UE, productivitatea este mai mare tocmai în țările care muncesc mai puțin și angajații au salarii mai mari. Multe companii mari din UE au înțeles că productivitatea depinde de fericirea muncitorilor și de timpul lor liber. Pandemia coronavirus a schimbat piața muncii, devenind foarte frecvent smart working-ul, care continuă să fie aplicat în multe companii din UE, chiar și parțial. Programul de lucru a devenit mai flexibil atât în privința orelor lucrate, dar și a schimburilor din fabrici.

Săptămâna de lucru de 4 zile a demonstrat mai multe beneficii pentru muncitori: aceștia s-au declarat mai puțin stresați și epuizați. În același timp, încasările companiilor nu au scăzut în perioada în care a fost aplicat acest program. În unele cazuri, s-a înregistrat chiar o mică creștere a încasărilor. Statele care au redus programul de lucru și-au crescut productivitatea pentru că muncitorii se concentrează să fie mai eficienți și se simt motivați să facă o muncă mai bună. Programele lungi epuizează și demotivează angajații.

Un program mai scurt permite un echilibru între muncă și viață personală. Muncitorii au mai mult timp pentru copii, au timp pentru alte activități (sportive și culturale), au mai mult timp pentru a se implica în societate. Acest lucru poate ajuta inclusiv economia unui stat, deoarece ar crește consumul.

Un program mai scurt atrage noile generații de muncitori, care vor timp liber pentru a călători sau pentru alte activități. Vechile generații care își împărțeau viața între muncă și casă încep să se retragă, iar noile generații au nevoie de noi stimulente pentru a fi productivi la locul de muncă.

Un studiu britanic arată că țările în care se muncește mai mult nu sunt și țările cu cea mai mare productivitate. Când e vorba de eficiența muncitorilor, țări precum Irlanda și Danemarca domină acest top, deși au program de lucru sub media UE. De asemenea, în Olanda sau Belgia productivitatea a crescut după ce au fost reduse orele lucrate pe săptămână. Nu în toate țările a funcționat acest lucru, iar în Italia s-a observat o ușoară scădere a productivității după reducerea programului de lucru.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *