Cea mai mare temere a românilor: Criza economică – SONDAJ IRES. Veniturile au crescut cu doar 5,2%

Şapte din zece români sunt îngrijoraţi de o posibilă criză economică care le-ar putea influenţa situaţia financiară, conform celei mai recente ediţii a Barometrului UNSAR- IRES privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor. Totodată, inflaţia galopantă şi războiul din Ucraina sunt următoarele două riscuri majore de care se tem românii.

„Pe măsură ce înaintează în vârstă, participanţii la cercetare exprimă mai multe îngrijorări cu privire la evenimente care ţin de mediul înconjurător (fenomene meteo, dezastre naturale)”, susţin autorii sondajului.

Potrivit cercetării, evoluţia inflaţiei de la începutul anului i-a afectat pe jumătate dintre intervievaţi, însă proporţia celor care au fost afectaţi foarte mult este în scădere faţă de 2022, cu 8 puncte procentuale (pp). Respondenţii mai în vârstă, cei cu venituri mai mici şi care locuiesc în mediul rural au fost afectaţi în mai mare măsură. Mai mult de o treime dintre intervievaţi declară că veniturile le-au crescut în ultimul an, iar proporţia este în urcare cu 10 pp faţă de 2022. Respondenţii cu nivel înalt de educaţie şi cei care locuiesc în mediul urban declară acest lucru în proporţii mai mari.

În schimb, nu există diferenţe faţă de valul anterior al cercetării cu privire la economisire. Patru din zece români cred că vor economisi mai mult în următorul an şi cei mai mulţi declară că şi-ar plasa economiile în depozite bancare. Investiţiile în imobiliare sunt cea de-a doua variantă pe care peste un sfert dintre ei ar alege-o, urmată de investiţia într-o asigurare de viaţă.

„Într-o perioadă marcată de impredictibilitate, în care fiecare dintre noi caută stabilitate financiară şi siguranţă, asigurările reprezintă o modalitate eficientă de prevenire a dezechilibrelor financiare pe care le poate întâmpina o familie, dar şi o cale către un viitor mai bine protejat financiar. Asigurările oferă o soluţie rapidă şi eficientă pentru protejarea a tot ceea ce am construit şi pentru siguranţa noastră şi a celor dragi”, a declarat Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general al UNSAR.

Barometrul UNSAR- IRES a fost realizat în perioada mai- iunie 2023, pe un eşantion reprezentativ format din 1.015 respondenţi cu vârsta între 18- 50 de ani, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România reprezintă 21 de companii de profil care deţin o pondere de peste 90% din piaţa locală de asigurări. Din anul 2007, UNSAR este membru cu drepturi depline al Federaţiei Asigurătorilor şi Reasigurătorilor Europeni – Insurance Europe.

Veniturile totale medii lunare au crescut cu 5,2% în trimestrul I 2023, în termeni nominali, la 6.979 lei pe o gospodărie, faţă de trimestrul IV 2022. Cheltuielile au reprezentat 85,6% din veniturile totale Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul I 2023, în termeni nominali, 6.979 lei pe o gospodărie, reprezentând 2.797 lei pe o persoană, în creştere cu 5,2%, respectiv, cu 5,6% faţă de trimestrul IV 2022. Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost în trimestrul I 2023, de 5.971 lei pe o gospodărie (2.393 lei pe o persoană) şi au reprezentat 85,6% din veniturile totale, în scădere cu 2,5 puncte procentuale faţă de trimestrul IV 2022, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

„Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul I 2023, în termeni nominali, 6.979 lei pe o gospodărie, reprezentând 2.797 lei pe o persoană, în creştere cu 5,2%, respectiv, cu 5,6% faţă de trimestrul IV 2022. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie, au crescut cu 12,1%, iar cele pe o persoană cu 13%. Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost în trimestrul I 2023, de 5.971 lei pe o gospodărie (2.393 lei pe o persoană) şi au reprezentat 85,6% din veniturile totale, în scădere cu 2,5 puncte procentuale faţă de trimestrul IV 2022. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie, au crescut cu 12,2%, iar cele pe o persoană cu 13,1%”, arată datele INS.

Veniturile băneşti medii lunare au fost în trimestrul I 2023, de 6.363 lei lunar pe o gospodărie (2.550 lei pe o persoană) în creştere cu 4,2 % faţă de trimestrul IV 2022, iar veniturile în natură de 616 lei lunar pe gospodărie (247 lei pe o persoană), în creştere cu 16,4% faţă de trimestrul IV 2022.

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au fost de 4.526 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (64,9% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă de trimestrul IV 2022 cu 1,7 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o, atât veniturile din prestaţii sociale de 1.483 lei lunar pe o gospodărie (21,3% în trimestrul I 2023, respectiv, 19,9% în trimestrul IV 2022 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (8,8% în trimestrul I 2023, respectiv, 8% în trimestrul IV 2022), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,9% în trimestrul I 2023, respectiv, 1,7% în trimestrul IV 2022) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (6,9% în trimestrul I 2023, respectiv, 6,3% în trimestrul IV 2022). În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în trimestrul I 2023 a fost de 7.706 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural iar pe o persoană, de 3.303 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.

Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în trimestrul I 2023, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale ȋn veniturile totale a fost de 71,5%, mai mari cu 17,3 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 22,5%, mai mari cu 2 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban, iar ponderea veniturilor în natură a fost de 15,2%, de 3,2 ori mai mare faţă de cea mediul urban.

Cheltuielile băneşti medii lunare au fost în trimestrul I 2023, de 5.487 lei pe o gospodărie (2.199 lei pe o persoană) mai mari cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022, respectiv cu 1,5% la nivel de persoană. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii, în trimestrul I 2023, a fost, în medie, de 485 lei lunar pe gospodărie (194 lei pe o persoană), în creştere cu 16,6% faţă de trimestrul IV 2022.

În trimestrul I 2023, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de 3702 lei lunar pe o gospodărie (62%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor de 1.888 lei pe o gospodărie (31,6%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei de 181 lei pe o gospodărie (3,1%).

Mediul de rezidenţă evidenţiază diferenţe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6.573 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Aceasta înseamnă că o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2.817 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 35,3% în cheltuielile totale, cu 9,4 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii în cheltuielile totale a fost de 4,4 ori mai mare decât în mediul urban.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1.301 lei pe o gospodărie, au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor (35,1%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili în valoare de 682 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 18,4% şi de cele pentru băuturi alcoolice şi tutun în valoare de 271 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 7,3%.

Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie 24 lei pe o gospodărie (0,7% din cheltuielile totale de consum medii lunare) şi cel pentru asigurări şi servicii financiare 31 lei pe o gospodărie (0,8% din cheltuielile totale de consum medii lunare).