CCR: Interzicerea cumulului pensiei cu salariul, neconstituțională! Mii de bugetari își pot pierde locul de muncă – DOCUMENT

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis joi, în unanimitate, să declare neconstituțională legea care interzice cumulul pensiei cu salariul, după sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Judecătorii CCR au stabilit că legea este neconstituțională de la articolul 2 până la articolul 11.

Legea declarată neconstituțională de CCR prevede că bugetarilor le va fi interzis să mai cumuleze salariul cu pensia, iar cei aflaţi în această situaţie vor avea 30 de zile calendaristice la dispoziţie ca să opteze pentru unul din cele două drepturi.

Legea adoptată de Parlament pe 28 iunie prevedea și unele excepţii: anume că vor putea cumula pensia cu salariul de stat, printre alții, persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică, profesorii, persoane cu funcţii clericale sau de specialitate artistică, personalul medico-sanitar, personalul de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autorităţile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul persoanelor vârstnice, copiii beneficiari de pensie de urmaş, precum şi persoanelor beneficiare de pensie de invaliditate gradul III cu drept de muncă, membrii Academiei Române, „persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităţilor administrative autonome aflate sub control parlamentar şi care se finanţează integral din venituri proprii generate ca urmare a desfăşurării de activităţi şi operaţiuni specifice”.

Potrivit ICCJ, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă. Sub primul aspect, instanţa supremă arată că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării.

„Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalităţii coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, precizează instanţa.

Un al motiv de constituţionalitate extrinsecă invocat se referă la încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) şi n) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului. Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art.1 alin.(3) şi (5) prin raportare la art.53 din Constituţie cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii reglementării şi a statului de drept, indică Înalta Curte.

În aceste condiţii, legea se întoarce în Parlament

Instanţa constituţională a considerat că dispoziţiile referitoare la interdicţia cumulului pensiei cu salariul contravin dreptului fundamental la muncă, a declarat, joi, preşedintele CCR, Marian Enache:

„Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că dispoziţiile articolelor 2 până la 11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt neconstituţionale. Curtea, în esenţă, a considerat că dispoziţiile publicate referitoare la interdicţia cumulului pensiei cu salariul contravin dreptului fundamental la muncă, garantat de Constituţie. În aceste condiţii, legea se întoarce în Parlament, pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale, în temeiul articolului 147 din Constituţia României”, a afirmat Enache.

Iohannis, prima reacție după ce CCR a trântit legea

Preşedintele Klaus Ioahnnis a declarat, întrebat joi la Granada, ce opinie are despre decizia Curţii Constituţionale potrivit căreia interzicerea cumulului pensiei cu salariul este neconstituţională, „haideţi că discutăm aceste chestiuni acasă, în România. Aici discutăm despre chestiuni mai europene”.

„Haideţi că discutăm aceste chestiuni acasă, în România. Aici discutăm despre chestiuni mai europene”, a precizat scurt preşedintele Iohannis, întrebat joi la Granada, despre decizia CCR privind neconstituţionalitatea legii de interzicere a cumului pensiei cu salariul.

Pe 29 iunie, la o zi după ce Parlamentul a adoptat acest proiect, şeful statului preciza că are o părere bună, în esenţă, despre această lege.

„În esenţă, părerea mea este una bună, că m-aţi întrebat care este părerea mea. Sunt două teme care, de ani de zile, se află pe agenda publică în România şi este foarte bine că la nivel de coaliţie s-a luat decizia să se abordeze ambele chestiuni – şi pensiile speciale, şi cumulul pensie cu salariu la stat. S-au făcut două legi, s-au votat în Parlament şi le aştept la promulgare. Mai mult nu cred că vă aşteptaţi să spun în acest moment, atâta timp cât Parlamentul a votat, există cele două proiecte. Aşteptăm să-şi continue parcursul şi le aştept pe masa mea”, a explicat atunci preşedintele Iohannis, întrebat despre subiectul respectiv, în marja participării la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.

Judecătorii CCR explică de ce au trântit legea

Judecătorii Curții Constituționale au declarat neconstituționale articolele de la 2 până la 11 din Legea care interzice cumulul pensiei cu salariul. Într-un comunicat de presă, judecătorii CCR explică faptul că această lege încalcă „o valoare fundamentală în stat” și îngrădește dreptul oamenilor la muncă.

„În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție]. Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție. De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.”, arată un comunicat al CCR.

Mii de bugetari își pot pierde locul de muncă

Judecătorii Curții Constituționale au declarat neconstituționale articolele de la 2 până la 11 din legea care interzice cumulul pensiei cu salariul. Legea în sine are 12 articole, dar articolul 1, cel mai important al întregii legi, a fost lăsat neatins de către judecătorii Curții Constituționale. Articolul 1 prevede faptul că persoanele care au îndeplinit vâsta de pensionare, dar continuă să lucreze o mai pot face doar cu acordul angajatorului. Aceștia trebuie să depună o cerere către angajator, iar dacă conducătorul instituției nu o aprobă, atunci se va încheia contractul de muncă.

În funcție de motivarea pe care o vor emite judecătorii CCR, parlamentarii vor putea pune în acord această lege, dar din moment ce articolul 1 rămâne în picioare, atunci în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii am putea avea mii de angajați care să fie pensionați forțat prin decizia angajatorului.

„Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că dispoziţiile articolelor 2 până la 11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt neconstituţionale.

Ce prevede articolul 1:

„Art. 1. – (1) Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act administrativ de numire în funcţie, după caz, şi care îndeplinesc condiţiile de pensionare pot continua activitatea în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu acordul anual al angajatorului, peste vârsta standard de pensionare în condiţiile prevăzute de lege, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, raport de serviciu sau act administrativ de numire în funcţie, după caz. În situaţia în care angajatorul nu emite acordul, contractul individual de muncă, raportul de serviciu sau, după caz, ocuparea funcției în care a fost numit în baza actului administrativ de numire încetează de drept la data 2 împlinirii vârstei legale de pensionare, respectiv la data expirării acordului anual al angajatorului.

(2) Cererea privind continuarea activităţii în condiţiile alin.(1) se depune la angajator cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare, respectiv cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea acordului anual al angajatorului.

(3) Persoanele care continuă activitatea în condiţiile alin. (1), pot solicita oricând înscrierea la pensie. Cererea de încetare a activităţii în vederea pensionării se depune la angajator cu 30 de zile calendaristice înainte de data de la care se solicită pensionarea.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3), personalul didactic îşi poate manifesta opţiunea de continuare a activităţii, respectiv de pensionare, după caz, cu cel puţin 30 de zile înainte de data încheierii anului şcolar.”, arată articolul 1 al Legii.