Cartoful fierbinte China-Taiwan riscă să explodeze în 2023. Armata Beijingului a simulat un atac în ziua de Crăciun, ca răspuns la „provocările SUA”

Orice război în Taiwan, un producător important de semiconductori, are potențialul de a prăbuși economia globală. Ar putea atrage Statele Unite și aliații săi într-o confruntare directă cu Armata Populară de Eliberare a Chinei, cea mai mare armată din lume, care este din ce în ce mai bine echipată, scrie Mediafax. China a declarat de mult timp că Taiwanul este cea mai importantă și sensibilă problemă în relațiile sale cu Statele Unite, un mesaj pe care președintele chinez Xi Jinping l-a reiterat președintelui american Joe Biden atunci când s-au întâlnit în Bali.

Statele Unite, la fel ca majoritatea țărilor, nu au legături diplomatice oficiale cu Taiwanul, dar sunt obligate prin lege să ofere insulei mijloacele necesare pentru a se apăra. Statele Unite au respectat mult timp o politică de „ambiguitate strategică” și nu au precizat dacă ar răspunde militar la un atac asupra Taiwanului. Cu toate acestea, Biden a declarat în septembrie că forțele americane vor apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze, aceasta fiind cea mai explicită declarație a sa pe această temă.

China nu a renunțat niciodată la utilizarea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, lucru pe care Xi l-a reiterat la cel de-al 20-lea congres al Partidului Comunist aflat la putere, în octombrie.

Ce înseamnă acest lucru pentru 2023?

Sentimentul anti-China continuă să crească în Statele Unite și în Camera Reprezentanților, recent controlată de republicani, împreună cu sprijinul pentru Taiwan. Dacă noul președinte al Camerei Reprezentanților din SUA, Kevin McCarthy, va călca pe urmele lui Pelosi și va vizita Taiwanul, acest lucru ar declanșa și mai multe dispute peste strâmtoarea Taiwan și între Washington și Beijing.

În 2024, ambele partide politice principale din Taiwan se vor pregăti, de asemenea, pentru alegerile prezidențiale și parlamentare de la începutul anului. Principalul partid de opoziție, Kuomintang, sau KMT, care în mod tradițional este în favoarea unor legături strânse cu China, dar care neagă cu vehemență că ar fi pro-Beijing, speră să revină la guvernare după două mandate în opoziție, în urma unui rezultat bun la alegerile locale din noiembrie.

Președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul și s-a întâlnit cu președintele taiwanez Tsai Ing-wen în august, sfidând avertismentele Chinei ca această călătorie să nu aibă loc. Supărată pe ceea ce a perceput ca fiind sprijinul SUA pentru independența de facto a Taiwanului, China a lansat exerciții militare în apropierea insulei pe care o revendică ca fiind teritoriul său „sacru”.

Pentru prima dată, armata chineză a tras rachete deasupra Taipei, a lansat valuri de drone deasupra unor insule din largul Taiwanului aflate în apropierea coastei chineze, a trimis nave de război peste linia mediană a Strâmtorii Taiwan și a înconjurat insula în ceea ce armata taiwaneză a declarat că echivalează cu o „blocadă” practică. Tensiunile militare nu au mai fost atât de ridicate între Taiwan și China de când Beijingul a tras rachete în apele din largul coastei Taiwanului înainte de alegerile prezidențiale din Taiwan din 1996, în timp ce guvernul chinez încerca să descurajeze populația să voteze pentru Lee Teng-hui, pe care îl considera un separatist.

Guvernul Taiwanului – oficial Republica Populară Chineză – susține că, întrucât insula nu a fost niciodată condusă de Republica Populară Chineză, pretențiile acesteia de suveranitate sunt nule.

China a anunțat că a efectuat „exerciții de atac” în jurul Taiwanului, susținând că este un răspuns la „provocările” din partea națiunii insulare și a Statelor Unite. Comandamentul Teatrului de Est al Armatei Populare Chineze de Eliberare a declarat că a efectuat „patrule comune de pregătire pentru luptă și exerciții comune de atac cu putere de foc” în spațiul maritim și aerian din jurul Taiwanului în ziua de Crăciun, anunță Internațional Business Time.

„Acesta este un răspuns hotărât la actuala escaladare a coliziunii și provocării din partea Statelor Unite și a Taiwanului”, a declarat comandamentul chinez, potrivit Al Jazeera.

Comandamentul Teatrului de Est nu a oferit alte detalii despre exercițiile de atac, dar a promis că va apăra suveranitatea Chinei pe fondul presupuselor amenințări din partea Taiwanului și a SUA. „Forțele teatrului vor lua toate măsurile necesare pentru a apăra cu hotărâre suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a adăugat acesta.

Ministerul Apărării din Taiwan a condamnat ultima mișcare a Chinei, numind-o „mentalitate de rezolvare a diferendelor prin forță și de distrugere a păcii și stabilității regionale”. Taiwanul a adăugat că „intimidarea militară” a Chinei are ca scop să semene frica în rândul poporului taiwanez. Ultimele exerciții militare chineze au avut loc după ce președintele Joe Biden a semnat bugetul anual al apărării, care include 10 miliarde de dolari în asistență militară pentru Taiwan.

Legea privind creșterea rezilienței Taiwanului (TERA), care a făcut parte din Legea de autorizare a apărării naționale (NDAA) din 2023, ar urma să ofere 2 miliarde de dolari în asistență militară anuală pentru Taiwan în următorii cinci ani. Legea ar autoriza, de asemenea, SUA să ofere anual un ajutor de urgență în domeniul apărării de 1 miliard de dolari pentru națiunea insulară, a relatat South China Morning Post. Potrivit legii, TERA are ca scop „să împiedice Republica Populară Chineză să decapiteze, să preia controlul sau să neutralizeze în alt mod sau să facă ineficientă conducerea civilă și de apărare a Taiwanului”. Însă legislatorii au renunțat la propunerile de sancționare a liderilor de vârf și a celor mai mari bănci din China și de desemnare a Taiwanului ca „aliat major non-NATO”.

De asemenea, noua lege privind Taiwanul nu a inclus o propunere care să solicite Pentagonului să creeze un „program cuprinzător de pregătire” cu armata taiwaneză. În timp ce mai multă asistență militară americană este în curs de acordare pentru Taiwan, cele două țări lucrează, de asemenea, pentru a rezolva întârzierile semnalate în ceea ce privește transportul de arme.

U.S. Naval Institute News a raportat că livrări de arme în valoare de 19 miliarde de dolari sunt în prezent întârziate din cauza războiului din Ucraina și a pandemiei COVID-19. Printre armele incluse în întârzierile de expediere din SUA se numără sistemele de apărare costieră Harpoon și avioanele de vânătoare F-16.