Călin Georgescu: „Economia României intră în zid, în toamnă vom fi în categoria junk. Până la finalul anului, SUA vor ieși din NATO”

Călin Georgescu a lansat un avertisment dur despre direcția în care se îndreaptă economia României, susținând că în lunile mai–iunie țara „va intra în zid”, iar în august–septembrie ar urma să fie retrogradată în categoria „junk”. În lectura lui, vulnerabilitatea majoră vine din dependența structurală de exterior, prelungită „din 1990 până astăzi”, motiv pentru care spune că schimbarea reală ar trebui să înceapă cu o reorientare a economiei către producție și cu o capacitate internă de finanțare.

Georgescu a insistat că independența unei țări se măsoară, înainte de toate, prin capacitatea de a se finanța singură. A explicat că România ar avea nevoie de „un credit real, personal”, capabil să țină „în mână economia reală”, iar acest credit ar trebui direcționat către producție, agricultură și industrie, adică spre tot ceea ce poate fi făcut în România pentru a menține economia funcțională. În același registru, a vorbit despre necesitatea unei infrastructuri financiare bazate pe fonduri suverane, astfel încât statul să nu mai depindă de evoluțiile externe, și a adăugat, ca direcție distinctă, recapitalizarea capitalului românesc, pe care o consideră esențială pentru a repune economia pe o traiectorie sustenabilă. În paralel, realitatea efectivă ne descrie o deteriorare accelerată a pieței muncii și a climatului economic, prezentată drept „radiografia dezastrului”. Aproximativ 50.000 de români și-ar fi pierdut locurile de muncă în ultimele luni, iar analiștii avertizează că presiunea urmează să crească. Sunt invocate închideri de firme în primul trimestru al anului, pe fondul unui cumul de factori: taxe mai mari, energie scumpă și criză politică, într-un context pe care autorii îl descriu ca începutul unei crize fără precedent.

Exemple punctuale din economie: la Bistrița, al doilea cel mai mare angajator din județ, o companie specializată în producția de piese și accesorii auto, ar urma să renunțe la 500 de angajați în lunile următoare. Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin, afirmă că, din trimestrul al patrulea și până în prezent, se vede o scădere a ratei de angajabilitate, iar în primul trimestru din 2026 ar fi existat diminuări masive de locuri de muncă în companii mari, închideri sau suspendări de activitate în zona IMM-urilor și un val de microîntreprinderi care și-ar fi închis deja activitatea. În plan social, dificultățile se văd și la intrarea tinerilor pe piața muncii. Sunt prezentate date ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, potrivit cărora în luna aprilie ar fi fost raportate 34.630 de locuri de muncă vacante la nivel național, însă cele mai multe ar fi în zona de curierat, șoferi, muncitori necalificați sau manipulanți marfă, posturi care nu atrag suficienți candidați din cauza salariilor mici și a condițiilor de lucru. În aceeași logică a blocajelor administrative, este citat Florin Manole, ministrul demisionar al Muncii, care acuză că un proiect pentru „primul loc de muncă” destinat tinerilor, finanțat din fonduri europene, ar fi fost blocat. Manole vorbește despre un program de 170 de milioane de euro, cerut din septembrie, avizat complet abia la începutul acestei luni, ceea ce ar fi însemnat 6–7 luni pierdute și amânarea sprijinului pentru peste 20.000 de tineri, fără „niciun răspuns rațional” pentru întârziere.

Datele Eurostat plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană la rata inflației, cu un indicator de peste 9%, aproape 10% potrivit ultimelor date INS, și pe locul al doilea la scumpirea carburanților, cu o creștere de peste 19% conform Eurostat. În același timp, este redat și mesajul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care avertizează că vor exista creșteri constante de prețuri și în perioada următoare și formulează ideea că stabilitatea financiară este ca sănătatea: îi înțelegi importanța abia când o pierzi.

Călin Georgescu își extinde discursul dincolo de România și face predicții despre schimbări geopolitice și economice majore. El afirmă că vor începe negocieri de pace, dar acestea ar trebui „aprobate, însușite, clarificate” de trei puteri, iar pacea s-ar instala definitiv în acest an, cel puțin până în zona lunii noiembrie. În același timp, descrie situația din Golf drept „foarte complicată” și susține că Europa va primi „direct în față” o criză energetică uriașă în vara–toamna acestui an, cu o creștere masivă a prețurilor, pe care o numește „predicție sigură”, și cu un deficit în agricultură. În aceeași serie de afirmații, Georgescu susține că America își va restrânge anul viitor prezența de baze doar la Arabia Saudită și afirmă că „până la finalul acestui an America va ieși din NATO”. În interpretarea lui, toate aceste mișcări ar reconfigura raporturile de putere și ar amplifica presiunile economice asupra Europei, într-un moment în care, pe plan intern, România ar avea deja probleme de structură, de finanțare și de orientare a economiei către producție.