Călin Georgescu denunță „ghilotina funcționărească” inițiată de AEP: „Se deschide poarta răzbunărilor politice și se amanetează pluralismul politic”

Un nou proiect legislativ aflat în consultare publică declanșează un val ferm de reacții în spațiul politic românesc, aducând în prim-plan o dezbatere aprinsă privind limitele puterii administrative și protejarea democrației. Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a lansat un avertisment dur cu privire la inițiativa Autorității Electorale Permanente (AEP) din 21 august 2026, prin care instituția propune preluarea atribuției de a decide dizolvarea formațiunilor politice. În prezent, o astfel de decizie aparține exclusiv Tribunalului București, instanța judecătorească fiind singura abilitată să aplice o măsură extremă asupra existenței unui partid.

Argumentația poziției sale se bazează pe principiul separării puterilor în stat și pe recomandările organismelor internaționale de drept. Conform standardelor stabilite de Comisia de la Veneția și Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), dizolvarea forțată a unei formațiuni politice trebuie să rămână o măsură excepțională și să fie dictată exclusiv de o instanță independentă. Mutarea acestei prerogative către comisii administrative formate din angajați ai AEP este privită ca o erodare periculoasă a garanțiilor democratice, deschizând calea pentru abuzuri administrative și pentru o concentrare nejustificată a puterii în mâinile structurilor executive.

Deși discursul conturează o critică severă la adresa evoluției sistemului politic românesc — evocând și anularea procesului electoral din decembrie 2024 ca moment de cotitură —, mesajul transmite totodată ideea că răspunderea legală a partidelor rămâne esențială. Orice formațiune care încalcă cadrul legal trebuie să răspundă în fața legii, însă mijloacele prin care se aplică aceste sancțiuni trebuie să respecte cu strictețe normele de drept independent. Într-un sistem democratic autentic, dreptul cetățenilor de a-și alege reprezentanții și opoziția nu poate fi substituit de decizii administrative, iar faza de consultare publică a acestui proiect reprezintă momentul decisiv în care societatea și clasa politică pot stopa derapajele instituționale înainte ca acestea să fie transpuse în legislație.