Călin Georgescu, ca președinte, ar renegocia contractele cu marile companii care exploatează petrol și gaze: „Este posibil orice, când iubești această țară”

Fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, personajul-cheie al celui mai controversat episod electoral din ultimii 30 de ani, a reapărut public după un an de tăcere, dar nu în presa română și nu pentru electoratul care l-a susținut. În timp ce România organiza alegeri parțiale, Georgescu a oferit un interviu-maraton publicației slovace Marker, primul acordat după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 – anulare care, potrivit lui, ar fi reprezentat „un pretext al sistemului” pentru a-l opri din drumul spre președinție.

Mișcarea a surprins scena politică, inclusiv zona suveranistă, având în vedere că jurnalista Anca Alexandrescu – cea care l-a promovat intens anul trecut – a candidat independent cu sprijinul AUR și al altor formațiuni național-conservatoare. Cu toate acestea, Georgescu nu a transmis niciun mesaj în România, nu a comentat alegerile și nu a susținut vreun candidat. A ales, în schimb, să vorbească în presa din Slovacia, într-un moment-cheie pentru suveraniștii români.

În interviu, Călin Georgescu, reia acuzațiile extrem de dure la adresa statului român: „Nu eu am încercat să fac o lovitură de stat, ci ei. Eu și românii am fost cei loviți de sistem”. Susține că nu există nicio probă împotriva lui și afirmă că anularea votului reprezintă „un act politic, nu juridic”. „Nu am primit nicio scuză, nicio explicație. Așa ceva nu există în vocabularul lor”, spune Georgescu, care insistă că totul a fost o operațiune pentru a împiedica preluarea puterii de către cineva „care nu are șefi din sistem”.

Întrebat despre campania în care a fost acuzat de implicare rusească, Georgescu dă vina pe „jocuri interne”: „Nu am avut nicio legătură cu Rusia. Totul a fost făcut de alții. A fost o investiție împotriva mea, care însă a lucrat în favoarea mea, pentru că românii au înțeles mesajul meu suveranist”. El spune că „adevărul va ieși la iveală”, însă susține că documentele sunt încă secretizate. Declarațiile sale ating și subiecte sensibile de politică externă. Spune că războiul din Ucraina este „despre viitorul Europei, nu despre Ucraina”, că NATO „și-a schimbat natura” și că „Ucraina nu va fi niciodată membră NATO”. Despre SUA vorbește laudativ, dar își leagă speranțele doar de administrația Trump: „Trump este un dar de la Dumnezeu. Doar cu el poate veni pacea.”

În privința resurselor României, Georgescu revine la discursul care l-a consacrat: „Această țară trebuie să își controleze resursele. Noi trebuie să avem majoritatea și puterea de decizie. Nu străinii.” Întrebat dacă ar renegocia contractele cu marile companii care exploatează petrol și gaze, răspunde evaziv, dar ferm: „Este posibil orice atunci când iubești această țară.”

După ce anul trecut anunțase că se retrage din viața politică, acum pare să își nuanțeze poziția. „Nu știm ce va fi mâine”, spune el, lăsând deliberat deschisă posibilitatea unei reveniri. Mai mult, afirmă că popularitatea lui „a crescut după anularea alegerilor”. Paradoxal, însă, reapariția sa publică nu a avut loc în România, ci în străinătate, într-un moment în care scena suveranistă românească încerca să atragă electoratul. În timp ce AUR, PUSL, PNCTD și Anca Alexandrescu își mobilizau susținătorii, cel prezentat anul trecut drept liderul simbolic al suveraniștilor a rămas complet absent, preferând să facă dezvăluiri jurnaliștilor slovaci.

Interviul reaprinde inevitabil întrebarea: ce rol joacă de fapt Călin Georgescu în politica românească? Se pregătește pentru o revenire spectaculoasă? Se distanțează de actualele formațiuni suveraniste? Sau își construiește imaginea pe plan extern înaintea unei noi runde de confruntări electorale? Pentru moment, cert este altceva: omul care anul trecut pretindea că „a câștigat alegerile anulate” a ales să vorbească în Europa Centrală, nu acasă, exact în ziua în care România se pregătea din nou de vot.