Deputatul AUR de Constanța, Cosmin Hristu, susține o inițiativă legislativă care propune modificări substanțiale ale Ordonanței de Urgență nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic. Inițiativa vizează o reajustare majoră a termenelor și capacităților de producție energetică pe bază de lignit și huile, în contextul unor presiuni economice și sociale semnificative.
Conform documentului legislativ, modificarea Ordonanței nr. 108/2022 urmărește să stabilizeze termene realiste pentru închiderea și ecologizarea grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huile. Propunerea legislativă subliniază că implementarea măsurilor inițiale s-a dovedit a fi imposibilă în perioada de timp asumată, generând riscuri majore pentru sectorul energetic și pentru stabilitatea economică și socială a României. Inițiativa propune o capacitate totală instalată de energie electrică pe bază de lignit și huile de 4.920 MW până în anul 2032, cu o reducere progresivă. Pentru anul 2031, se propune o capacitate de 1.425 MW de producere a energiei electrice pe bază de lignit. Textul legislativ include, de asemenea, prevederi pentru două grupuri pe gaze naturale „ready for hydrogen” de tip CCGT, cu o capacitate totală de 1.325 MW, dintre care Işalniţa ar trebui să funcționeze cu 850 MW în 2031, iar Turceni cu 475 MW în același an.
Un accent important al proiectului se pune pe închiderea și ecologizarea carierelor de lignit și exploatărilor miniere de huile până la 31 decembrie 2030, conform unui plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Măsurile includ:
Carierele Complexului Energetic Oltenia conform Planului de restructurare din Decizia C(2022) 553
Carierele Alunu și Berești (CET Govora) – ecologizare până la 31 decembrie 2032
Exploatările miniere ale Complexului Energetic Hunedoara, inclusiv Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan – ecologizare până la 31 decembrie 2032
Susținătorii inițiativei, inclusiv Cosmin Hristu, argumentează că scadenţele inițiale ale Ordonanței nr. 108/2022 prezintă riscuri majore pentru stabilitatea sistemului energetic național. În contextul geopolitic actual marcat de incertitudine și crize energetice, România are responsabilitatea de a acționa în conformitate cu interesul național, menținând o capacitate de producție energetică sigură și fiabilă. Proiectul subliniază că energia nu este doar o resursă economică, ci o armă strategică și un garant al stabilității naționale. Prin urmare, scadenţele din funcțiune ale acestor capacități trebuie tratate ca o problemă de securitate națională, iar politica energetică a României trebuie să rămână corentă cu direcția europeană de consolidare a rezilienţei, independenţei și suveranității energetice.
Inițiativa legislativă recunoaște că pentru miile de lucrători din CEO, oprirea activității echivalează cu imposibilitatea gășirii în regiune a unui loc de muncă corespunzător pregătirii lor profesionale. Planul de restructurare prezintă măsuri de prevenire a acestor dificultăți sociale, deși implementarea lor rămâne o provocare majoră.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google