Burduja (Energie): „Suntem cea mai avansată ţară pentru exploatarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră. Porturile Constanța, Midia și Mangalia vor deveni hub-uri pentru producție” – VIDEO
Ieri a fost lansat public raportul Băncii Mondiale cu privire la potențialul energiei eoliene din Marea Neagră pentru România, după un efort de doi ani de zile, susținut integral din fonduri nerambursabile puse la dispoziție de Comisia Europeană (DG Reform). Experți de talie mondială au analizat în premieră zona economică exclusivă românească din Marea Neagră, iar datele sunt fascinante: potențial total de 76GW — 22GW pe platformă fixă și 54GW plutitoare; viteza vântului de 7,5-8 m/s; posibilitatea de a dezvolta proiecte între 3GW și 7GW până în 2035.
România devine lider în energia eoliană offshore, cu o legislație modernă care atrage investitori internaționali. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, subliniază potențialul uriaș al țării, estimat la 76 GW.
„Vorbim despre investiții între 9 și 19 miliarde de euro, care vor asigura între 16 și 37% din necesarul de energie electrică al României. Se vor crea între 21.000 și 77.000 de locuri de muncă bine plătite, iar porturile Constanța, Midia și Mangalia vor putea deveni hub-uri pentru producția și furnizarea de echipamente pentru centralele eoliene offshore din întreaga regiune. Am reușit anul acesta să adoptăm legea energiei eoliene offshore, România devenind prima țară din bazinul Mării Negre cu un cadru legal clar și atractiv pentru investitori. Suntem cu câțiva pași înaintea tuturor celorlalte state din regiune și trebuie să menținem tempoul. Dacă vom fi în continuare primii, avem oportunitatea să devenim hub pentru întreaga regiune și să ne jucăm până la capăt rolul de lider în asigurarea securității și independenței energetice. Energia eoliană offshore este verde, la un preț competitiv și cu efecte mari de multiplicare în economia locală. Anul viitor, cu sprijin continuu de la Banca Mondială, Comisia Europeană și Departamentul de Stat al SUA, vom finaliza studiul privind amplasamentele optime pentru viitoarele centrale eoliene. Estimăm punerea în funcțiune a primelor capacități până în 2032, iar ținta ambițioasă este de 7GW până în 2035. La fel de important este proiectul interconectorului est-vest în curent continuu (HVDC), pentru care deja lucrăm la studiul de fezabilitate. Acesta va fi vital pentru a evacua energia produsă în centralele eoliene offshore din Marea Neagră, dar și în viitoarele reactoare 3 și 4 de la Cernavodă, pe care le vom finaliza tot în orizontul de timp 2031-2032. Sunt încrezător că vom fi prima țară care beneficiază de energia eoliană din Marea Neagră, cu sprijinul partenerilor noștri strategici, cărora le mulțumesc pentru tot sprijinul de până acum. Noi continuăm, cu viziune și ambiție, cu viteză și perseverență, cu energie pentru o nouă Românie”, a transmis ministrul Energiei, Sebastian Burduja, AICI!
Sebastian Burduja a menționat că România se află în atenția marilor investitori internaționali. El a subliniat că un studiu al Băncii Mondiale indică un potențial semnificativ de până la 76 GW pentru centralele eoliene din Marea Neagră. Ministrul a menționat că, la reuniunea Global Offshore Wind Alliance (GOWA), s-a discutat despre integrarea României în grupul țărilor care produc energie eoliană offshore. De asemenea, el a subliniat colaborarea cu parteneri internaționali, precum Departamentul de Stat al SUA și Comisia Europeană, pentru dezvoltarea acestui sector vital pentru securitatea energetică a țării. El a subliniat că România ar putea deveni prima țară de la Marea Neagră care începe producția de energie eoliană offshore. De asemenea, a precizat că, potrivit Strategiei Energetice, până în 2032, românii ar putea beneficia de o capacitate instalată de 3 GW în Marea Neagră.
„Unul dintre lucrurile cele mai importante în acest mandat a fost ca am reușit să adoptăm legea pentru producția de energie eoliană în Marea Neagră. România a devenit astfel cea mai avansată țară pentru exploatarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră, cu o legislație modernă, atractivă pentru investitori, predictibilă. Și într-adevăr suntem pe radarul marilor investitori din lume, având în vedere și studiul Băncii Mondiale, care arată că România ar avea un potențial uriaș de până la 76GW în centrale eoliene în Marea Neagră. La reuniunea Global Offshore Wind Alliance (GOWA), am discutat despre integrarea României în clubul select al țărilor care produc sau vor produce energie eoliană offshore. Colaborăm îndeaproape cu parteneri internaționali precum Departamentul de Stat al SUA și Comisia Europeană pentru a face pașii necesari dezvoltării acestui sector, important pentru securitatea energetică a țării noastre și a întregii regiuni. Am subliniat perspectivele de a deveni prima țară de la Marea Neagră care demarează producția de energie eoliană offshore. Ținta noastră, inclusă și în Strategia Energetică la care lucrăm, este ca până în 2032 românii să beneficieze de energia produsă în Marea Neagră, cu o putere instalată de minim 3GW. Anul viitor ne-am propus să finalizăm studiul privind amplasamentele optime pentru turbinele eoliene offshore, asigurând atât eficiența energetică, cât și respectarea standardelor de protecție a mediului. De asemenea, am evidențiat eforturile noastre de a construi rețele moderne și flexibile, capabile să integreze atât energia eoliană, cât și energia nucleară. Menținerea echilibrului în sistemul energetic național este o prioritate, iar modernizarea infrastructurii reprezintă cheia pentru atingerea acestui obiectiv. Am abordat și lansarea primei licitații pentru Contractele pentru diferență, care vizează finanțarea noilor capacități de producție de energie regenerabilă. Acesta este un alt jalon din PNRR pe care l-am atins. În acest an vom finanța 1.500 MW, urmând să adăugăm încă 3.500 MW anul viitor. România își propune să-și asigure securitatea și independența energetică și să devină un lider pe piața europeană a energiei regenerabile. Avem resursele și, mai ales, viziunea necesară pentru a valorifica oportunitățile care ne stau în față. Trebuie doar să continuăm”, a mai subliniat ministrul.
Ultimele articole
