În urma reuniunii de joi, 20 martie, de la Bruxelles, Consiliul European și-a reiterat sprijinul ferm pentru Ucraina, reafirmând angajamentul față de suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia. Liderii europeni au avut un schimb de opinii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și au susținut în unanimitate documentul EUCO 11/25, care stabilește liniile directoare ale strategiei UE în fața agresiunii ruse.
Consiliul face apel la statele membre ca, pe bază de voluntariat, să își majoreze contribuțiile, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor urgente ale Armatei Ucrainene în materie de apărare, în special cu muniție de mare calibru, rachete. Dicuțiile despre Ucraina vor fi realuate la următoarea reuniune.
În cadrul concluziilor adoptate, Consiliul European a reafirmat politica UE de „pace prin forță”, subliniind necesitatea ca Ucraina să dispună de capacități de apărare robuste pentru a rezista agresiunii ruse. Uniunea Europeană va continua să colaboreze cu partenerii săi strategici pentru a oferi sprijin militar și logistic Ucrainei.
Unul dintre cele mai importante puncte ale reuniunii a fost recunoașterea eforturilor pentru un acord de pace bazat pe principiile Cartei ONU și ale dreptului internațional. Liderii europeni au salutat declarația comună dintre Ucraina și Statele Unite, semnată la Riad pe 11 martie 2025, care include propuneri pentru un acord de încetare a focului, inițiative umanitare și reluarea asistenței de securitate din partea SUA.
Uniunea Europeană a reafirmat intenția de a intensifica sancțiunile împotriva Rusiei, atât prin noi măsuri restrictive, cât și prin combaterea tentativelor de eludare a sancțiunilor existente. De asemenea, Consiliul European a stabilit că activele rusești aflate sub jurisdicția UE vor rămâne înghețate până când Moscova va pune capăt agresiunii și va oferi compensații pentru daunele cauzate Ucrainei. Liderii UE au subliniat că orice cale credibilă către pace trebuie să includă măsuri umanitare esențiale, cum ar fi schimbul de prizonieri de război, eliberarea civililor deținuți ilegal și repatrierea copiilor ucraineni deportați în Rusia și Belarus.
Într-o mișcare menită să prevină viitoare agresiuni rusești, Consiliul European a discutat despre necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina. UE și statele membre sunt pregătite să contribuie la aceste garanții prin sprijinirea capacității Ucrainei de a se apăra eficient. Acest efort se va desfășura în coordonare cu NATO și alte state aliate.
Într-un moment în care Ucraina se confruntă cu provocări economice majore, UE și-a reafirmat angajamentul de a furniza sprijin financiar previzibil și constant. Comisia Europeană a fost îndemnată să accelereze implementarea finanțării prin Facilitatea pentru Ucraina și inițiativa G7 ERA. Liderii europeni au subliniat importanța mobilizării resurselor financiare pentru a susține atât nevoile militare, cât și reconstrucția post-conflict a țării. În acest context, conferința internațională pentru reconstrucția Ucrainei, programată să aibă loc în Italia în iulie 2025, va juca un rol esențial în mobilizarea sprijinului internațional pentru refacerea infrastructurii distruse.
Pe lângă sprijinul imediat în contextul războiului, Consiliul European a reafirmat dreptul Ucrainei de a-și alege propriul viitor, conform Cartei ONU și dreptului internațional. UE își va intensifica sprijinul pentru reformele necesare aderării Ucrainei la blocul comunitar, iar procesul de negociere va continua pe baza unui mecanism meritocratic.
Prin concluziile adoptate la Bruxelles, liderii europeni au transmis un mesaj clar: sprijinul pentru Ucraina rămâne neclintit, iar UE va continua să acționeze ferm pentru a contracara agresiunea rusă. Următoarea reuniune a Consiliului European va relua discuțiile pe această temă, menținând subiectul în prim-planul agendei europene.
Bolojan: „Avem nevoie de o economie competitivă”
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, înaintea reuniunii Consiliului European, că liderii europeni vor aborda două subiecte: o economie competitivă și dezvoltarea industriei de apărare europeană:
“Avem nevoie de o economie competitivă pentru a oferi prosperitate cetățenilor europeni, pentru a crea slujbe mai bune pentru oameni și pentru a asigura dezvoltarea în viitor. Aici vor fi câteva subiecte, partea de simplificare, parte de facilități administrative pentru ca sarcinile companiilor să fie mult mai scăzute față de ceea ce avem astăzi.
Un alt subiect important este partea de energie, să existe o energie mai ieftină pentru familii și pentru companii. De asemenea, o unificare a piețelor de capital, în așa fel încât atât creditele pe care le iau companiile, cât și plasamentele financiare pe care le fac oamenii să fie mai avantajoase pentru ei”.
În ceea ce privește apărarea europeană, liderii europeni vor avea în vedere creșterea industriei de apărare astfel încât creșterea cheltuielilor să aibă efecte benefice asupra economiilor statelor UE:
“Pe partea de apărare care este legată de economia competitivă se va discuta despre Ucraina, de asemenea, despre creșterea industriei de apărare, în așa fel încât în afară de creșterea cheltuielilor pentru apărare să existe un efect economic favorabil prin dezvoltarea conglomeratelor de apărare europene pentru a crea noi locuri de muncă în economiile europene, pentru a dezvolta cerceatarea și tehnologia”.
Rusia, după planul de înarmare anunțat de UE: „Europa e parte a războiului!”
Kremlinul a denunţat joi „planurile de militarizare a Europei”, în contextul în care Uniunea Europeană a lansat un proces de reînarmare menit să răspundă ameninţării ruse şi riscului de dezangajare a SUA, relatează AFP, scrie Agerpres.
„Semnalele care vin de la Bruxelles şi capitalele europene sunt în principal despre planuri de militarizare a Europei”, a criticat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Europa s-a angajat în propria militarizare şi s-a transformat într-o parte a războiului”, a adăugat el. Moscova a respins până acum prezenţa unor trupe occidentale pe teritoriul ucrainean, considerându-le o ameninţare.
O dezbatere cu privire la o îndatorare comună a Uniunii Europene (UE) ca în timpul pandemiei covid-19, considerată mult timp puţin realistă din cauza opoziţiei Berlinului, este tot mai puternică în perspectiva unor nevoi masive de reînarmare împotriva ameninţării ruse, relatează AFP, conform News.ro. Acest subiect s-a invitat joi în discuţiile şefilor de stat şi de guverne europeni, reuniţi într-un summit la Bruxelles. Ei au aprobat, în urmă cu două săptămâni, un plan al preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen în vederea unei mobilizări a până la 800 de miliarde de euro în favoarea apărării.
Toată lumea se felicită de o acţiune decisivă realizată într-un timp-record, însă tot mai multe voci subliniază limitele unui dispozitiv care se bazează în principal pe cheltuieli naţionale. Unele state membre supraîndatorate – ca Franţa, Italia sau Belgia – vor întâmpina cele mai mari dificultăţi să găsească marje de manevră. O îndatorare suplimentară nu este o opţiune, iar tăierea investiţiilor sau cheltuielilor sociale în vederea finanţării efortului militar riscă să provoace furia opiniilor publice.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a pledat din nou, în presa regională, în weekend, ”în favoarea unui nou împrumut mare cu resurse proprii care să fie alocat” efortului apărării la nivel european, în continuarea ”logicii covid a acordului franco-german”. La Paris se speră ca viitorul cancelar german Friedrich Merz, cu care preşedintele francez s-a întâlnit marţi seara timp de aproape trei ore la Berlin, să deschidă uşa acolo unde predecesorul său, cancelarul în exerciţiu Olaf Scholz a ţinut-o mereu închisă. ”Ei nu au intrat în acest grad de detaliu, dar există o voinţă de a coopera”, declară un diplomat francez. ”Să lăsăm lucrurile să se coacă”.
Ţările din Sud, cu Italia şi Spania în frunte, susţin acest proiect apărat de mult timp de către preşedintele francez, iar de-acum şi ţările din prima linie împotriva Rusiei, ca Polonia şi ţările baltice.
”Trebuie să fim mai ambiţioşi. Nu trebuie să fie vorba doar despre împrumuturi, aşa cum este cazul acum. Cred că trebuie să discutăm serios şi despre posibilitatea unei facilităţi comune de împrumut care să ofere subvenţii statelor membre”, a declarat joi premierul grec Kyriakos Mitsotakis la sosirea sa la summitul de la Bruxelles.
”Cartea Albă a Apărării” – prezentată miercuri în vederea detalierii proeictelor Comisiei – ”este doar o primă etapă. Suntem deschişi altor discuţii despre modul în care putem găsi şi mai multe fonduri”, subliniază premierul leton Evika Silina.
În plină criză covid-19, în 2020, UE a depăşit un prag istoric şi a acceptat să se îndatoreze în comun pentru a evita un naufragiu economic – şi anume organizarea unui transfer financiar din nord către sud. La acea vreme, cancelarul german Angela Merkel a operat o răsturnare mult timp considerată de neconceput, acceptând până la urmă un împrumut mare de 800 de miliarde de euro, în vederea evitării unui naufragiu care ar fi ameninţat toată Europa. Logica ar putea fi aceeaşi în prezent, în faţa unui pericol existenţaial la adresa UE.
”Evident, vecinii Rusiei sunt mai vizaţi, este de la sine înţeles (…), dar ameninţarea cu care ne confruntăm ne priveşte pe toţi”, a subliniat marţi preşedintele Consiliului European Antonio Costa într-un interviu acordat AFP.
Premierul olandez Dick Schoof a reiterat, cu toate acestea, joi, opoziţia Olandei faţă de orice datorie comună. ”Poziţia Olandei este că noi suntem împotrivă”.
La fel ca în 20202, mult va depinde de Berlin. Destabilizaţi de dezangajarea lui Donald Trump faţă de europeni, ei au spart deja un tabu, aprobând un fond special în valoare de aproximativ 500 de milarde de euro în vederea unor investiţii publice şi ridicând obstacole constituţionale care încadrează recurgerea la îndatorare.
Într-o dezbatere, în septembrie, viitorul cancelar german Friedrich Merz – care se afla atunci în campanie electorală – îşi reafirma opoziţia faţă de orice nouă datorie comună. ”Vreau să o spun foarte clar. Acum şi pe viitor voi face totul pentru a evita ca această Uniune Europeană să nu se angajeze într-o astfel de spirală a îndatorării”, declara el. Însă era înainte de întoarcerea lui Donald Trunp la Casa Albă.
Zelenski și Putin îl sfidează pe Trump: Atacuri în rafală după înțelegerile verbale
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri seară că atacurile ucrainene asupra Rusiei vor continua atât timp cât nu este semnat un document asupra unui armistiţiu de 30 de zile în care Ucraina şi Rusia să se angajeze că nu vor mai ataca infrastructuri energetice ale taberei adverse, armistiţiu convenit marţi de preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, relatează agenţia EFE, conform Agerpres.
„Eu nu ştiu ce spune Putin aici (…), dar acum avem 107 drone Shahed pe cer”, a spus Zelenski la o conferinţă de presă, referindu-se la ultimul atac aerian rusesc asupra Ucrainei.
„Prin urmare, eu înţeleg că atât timp cât nu există un acord, atât timp cât nu există documentul referitor la încetarea parţială a focului, cred că vor fi atacuri”, a continuat el, la puţin timp după ce l-a asigurat într-o convorbire telefonică pe Trump că acceptă armistiţiul parţial convenit de acesta cu Putin.
Ucraina şi Rusia continuă în acest timp să se atace reciproc cu drone cu rază lungă de acţiune, în aşteptarea clarificării termenilor acestui armistiţiu ce ar trebui să prevadă un moratoriu de 30 de zile asupra atacurilor contra instalaţiilor energetice, precum rafinării, depozite de combustibil, centrale electrice etc.
În urma declaraţiei date de Zelenski miercuri seară, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, l-a acuzat pe Zelenski că nu-şi respectă promisiunea făcută lui Trump.
„Este vorba despre o nouă provocare, special pregătită de regimul de la Kiev pentru a zădărnici iniţiativele de pace. Zelenski a încălcat încă o dată acordurile convenite şi a confirmat totala sa incapacitate de a respecta acorduri (…) Responsabilitatea pentru aceasta şi pentru alte acte teroriste revine ţărilor care continuă cu încăpăţânare şi în mod iresponsabil să ofere arme juntei ucrainene arme”, a spus Zaharova.
În cel mai recent atac ucrainean cu drone asupra Rusiei, efectuat în noaptea de miercuri joi, a fost lovit aerodromul de la Engels, unde-şi au baza bombardiere strategice precum Tupolev-160 şi unde a fost declanşat un incendiu uriaş. Potrivit Ministerului rus al Apărării, au fost doborâte 132 de drone ucrainene în cursul nopţii.
Potrivit oficialilor locali, zece persoane au fost rănite în atacul ucrainean asupra aerodromului Engels, care a mai fost lovit de Ucraina pe parcursul războiului. Potrivit canalului de Telegram Shot, Ucraina a folosit în acest atac drone de tipul PD-2 şi Liutîi.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google