Boloș (Finanțe) vrea să înghețe creșterile salariale ale bugetarilor. Impozitarea progresivă, probabil din 2025

Cheltuielile cu salariile bugetarilor, în ianuarie, sunt duble faţă de ceea ce a bugetat guvernul. Deşi cheltuiala cu salariile ar trebui să crească cu numai 11% în 2024, în prima lună din an cheltuielile de personal deja au derapat şi s-au majorat cu 21%, anunță zf.ro.

Un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul de Finanţe vrea să dezgheţe creşteri salariale în sectorul bugetar. Conform unei alte ordonanţe de urgenţă de anul trecut, salariile bugetarilor sunt practic îngheţate, după ce guvernul Marcel Ciolacu a spus că va ajusta deficitul bugetar în primul rând prin economii la bugetul de stat şi abia apoi prin creşterile de taxe. A venit însă cu cel mai mare pachet de creşteri de taxe şi taxe noi, iar economiile la cheltuielile de la buget nu s-au văzut în execuţia bugetară: cheltuielile au crescut cu 13% în 2023, când programarea de la început de an era de majorare cu sub 10%.

„În vederea apli­cării politicii salariale de către ope­ratorii economici cu capital majoritar sau integral de stat, se regle­men­tează ca opera­torii eco­nomici care au înregistrat pierderi contabile şi/sau plăţi restante la 31 decembrie 2023, să poată acorda anumite creşteri salariale”, se arată în nota de fundamentare pentru ordonanţa în cauză.

Cu toate acestea, la capitolul „impactul financiar asupra bugetului general consolidat”, deşi sunt mai multe măsuri care măresc cheltuielile bugetului de stat, spaţiul nu este completat. La secţiunea „Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare ”, cei care au redactat documentul au notat: „Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect”. Proiectul de lege însă, este practic numai despre creşterea cheltuielilor bugetare şi, pe alocuri, despre creşterea încasărilor de la companiile de stat.

Cu toate că guvernul a crescut taxele şi a introdus taxe noi care au intrat în vigoare la începutul anului, execuţia bugetară din ianuarie s-a deteriorat. E drept însă că pe partea de venituri lucrurile au mers bine, dar cheltuielile cresc dublu faţă de programare. Chiar la capitolul „cheltuieli de personal”, adică salariile bugetarilor, creşterea programată de cheltuieli este de 11% pe tot anul 2024. Cu toate acestea, cheltuielile cu salariile cresc dublu faţă de programare în ianuarie 2024.

Dacă în legea în vigoare de la finalul anului funcţiile de conducere din aparatul de stat nu puteau avea o pondere mai mare de 8% din totalul postu­rilor, acum se poate ajunge până la 10%, dacă sunt întrunite anumite condiţii. „Pre­zen­tul proiect de act normativ instituirea posibilităţii guvernului de a stabili prin memorandum un număr total de funcţii de conducere mai mare de 8%, dar fără a depăşi 10 % din numărul total de posturi aprobate”.

Sunt însă şi prevederi de creştere a veniturilor la bugetul de stat, prin mai mulţi bani de la companiile de stat. De pildă, proiectul spune că firmele de stat şi regiile autonome vor fi obligate să verse la bugetul de stat cel puţin jumătate din profitul obţinut. „Companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează repartizarea unei cote de “minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor, cu capital integral sau majoritar de stat”, se mai arată în proiect.

„Va fi o sarcină pentru noul guvern”

Marcel Boloş a explicat că impozitarea progresivă va fi o sarcină pentru noul guvern care va fi instalat la data de 1 ianuarie 2025:

„În ceea ce priveşte impozitarea progresivă, avem aceste rapoarte ale Băncii Mondiale şi, mai nou, şi OCDE (n.r. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) este cel care menţionează această recomandare pentru ţara noastră. Deocamdată, suntem cu sistemul de impozitare unică. Este, dacă vreţi, o sarcincă pe care noul guvern instalat cu data de 1 ianuarie 2025 o va avea de dus la bun sfârşit. Avem un sistem de impozitare a muncii, care este unul dintre cele mai ridicate de la nivelul Uniunii Europene, şi poate e momentul pentru o re-echilibrare. Dacă se va avea în vedere întreaga impozitare a muncii trebuie să gândim pachetul acesta complet de politică fiscală în urma căruia fie ne alegem cu o reducere a impozitării muncii, şi cred că acesta ar fi un obiectiv important pentru România, şi transferul sarcinii fiscale spre consum şi spre impozitarea capitalului, fie doar ne alegem cu măsuri punctuale, care pot aduce pe termen scurt mai mulţi bani la buget”, a declarat Marcel Boloş, ministrul de Finanţe, la Antena 3 CNN.

Totodată, Marcel Boloş a vorbit şi despre cota de TVA aflată în vigoare în România, dar şi despre o recomandarea venită de la Banca Mondială, referitoare la cota unică de TVA cerută de Comisia Europeană.

„Avem şi recomandarea pe care o are Banca Mondială şi avem şi aceste cote diferenţiate pe care le practicăm întâi de toate. Cota standard este una dintre cele mai scăzute la nivelul Uniunii Europene, avem 19% cota standard de TVA şi apoi avem şi cotele diferenţiate de 9% şi de 5% pe care le practicăm. Aceste re-ajustări în ceea ce priveşte cota standard de TVA şi o singură cotă aşa cum cere Comisia Europeană, sunt o alternativă de luat în calcul”, a mai precizat ministrul Marcel Boloş.