Guvernul Bolojan a discutat ieri, în primă lectură, un proiect de lege care schimbă radical regulile de mobilitate și carieră în administrația publică, prin înghețarea detașărilor și transferurilor până la finalul anului 2026 și prin modificări punctuale ale Codului administrativ, cu impact direct asupra funcționarilor publici și a personalului contractual din sectorul bugetar.
Executivul propune suspendarea, pe o perioadă determinată, a mecanismelor care au permis în ultimii ani mutarea rapidă a personalului între instituții, motivând necesitatea „disciplinei administrative” și a unui control mai strict asupra cheltuielilor de personal. Proiectul vizează atât funcționarii publici, cât și personalul contractual, și este dublat de sancțiuni contravenționale ridicate pentru instituțiile care nu respectă noile reguli. Potrivit documentului, legea ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, însă efectele concrete, în special înghețarea detașărilor și transferurilor, sunt corelate cu termene suplimentare, ceea ce creează un interval scurt de tranziție pentru regularizarea situațiilor existente.
Pentru funcționarii publici, proiectul suspendă aplicarea articolelor 505 și 506 din Codul administrativ, care reglementează detașarea și transferul, până la 31 decembrie 2026. Practic, pe durata acestei perioade, mutarea temporară sau definitivă a unui funcționar între instituții devine imposibilă, cu excepțiile expres prevăzute de lege. Textul stabilește că suspendarea se aplică „în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii”, ceea ce înseamnă că blocajul efectiv intervine la aproximativ două luni de la publicarea actului normativ. În același timp, proiectul prevede obligații imediate pentru situațiile deja existente, ceea ce reduce drastic marja de manevră a instituțiilor.
Sunt exceptate de la înghețare detașările pe funcții de înalt funcționar public sau pe funcții de conducere pentru conducători și adjuncți, precum și detașările pentru activitate în organisme sau instituții internaționale, limitate la maximum cinci ani. De asemenea, transferul în interesul serviciului rămâne posibil pentru funcționarii aflați în preaviz, ca măsură de protecție administrativă. Unul dintre cele mai dure articole ale proiectului obligă conducătorii autorităților și instituțiilor publice ca, „în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii”, să dispună încetarea detașărilor funcționarilor publici. După această încetare, instituțiile trebuie să decidă dacă persoanele respective pot rămâne și, în caz afirmativ, să inițieze proceduri de transfer în interesul serviciului, în intervalul permis înainte de intrarea deplină în vigoare a înghețării.
Aceeași logică este extinsă și asupra personalului contractual, prin suspendarea aplicării articolelor 45–47 din Codul muncii, care reglementează detașarea salariaților, precum și a art. 32 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind transferul în sectorul bugetar. Și în acest caz, detașările existente încetează în termen de 10 zile lucrătoare. Efectul imediat anticipat este o posibilă destabilizare a unor instituții care funcționează în prezent cu personal detașat, în special în zone deficitare de specialiști. În lipsa detașărilor și cu transferurile blocate până la final de 2026, singurele soluții rămân redistribuirea internă. Pentru a asigura respectarea noilor reguli, proiectul introduce un regim sancționator sever. Nerespectarea dispozițiilor privind suspendarea detașărilor și transferurilor constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 20.000 și 50.000 de lei, aplicată de persoane împuternicite prin ordin al ministrului finanțelor.
În paralel, Guvernul își rezervă dreptul de a aproba derogări de la aceste reguli, „în cazuri temeinic justificate”, prin memorandum, cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget. Mecanismul lasă deschisă posibilitatea unor excepții punctuale, dar mută decizia la nivel politic, în afara procedurilor administrative curente.Această combinație (blocaj generalizat și derogări selective) este susceptibilă să genereze tensiuni între instituții și să ridice probleme de transparență, în funcție de modul concret în care vor fi aprobate memorandumele de excepție.
Pe lângă înghețarea mobilității, proiectul aduce modificări punctuale Codului administrativ. Una dintre ele vizează vechimea în grad profesional. Se extinde lista situațiilor de suspendare a raportului de serviciu care sunt considerate vechime în grad, incluzând, între altele, concediul de maternitate, carantina sau anumite concedii medicale, măsură care favorizează funcționarii aflați în astfel de situații.O altă modificare privește procedura de preaviz în cazul eliberării din funcție. Instituțiile vor fi obligate să ofere funcționarilor aflați în preaviz nu doar posturile vacante existente, ci și pe cele prevăzute în planurile de recrutare și promovare aprobate, iar în situația în care sunt mai mulți candidați pentru puține posturi, selecția se va face prin examen. Preavizul se suspendă pe durata concursului, evitând astfel încetarea raportului de serviciu înainte de finalizarea procedurii.Proiectul mai permite menținerea în funcție a funcționarilor publici peste vârsta standard de pensionare, până la împlinirea vârstei de 70 de ani, pe bază de cerere depusă cu 30 de zile înainte și cu aprobarea conducătorului instituției. Măsura este prezentată ca un instrument de flexibilitate, dar poate contribui, în practică, la blocarea accesului noilor generații la posturi din administrație.
Privit în ansamblu, proiectul propune o reașezare a regulilor de funcționare a administrației publice, prin limitarea drastică a mobilității personalului și prin întărirea controlului central asupra resurselor umane. Înghețarea detașărilor și transferurilor până la finalul lui 2026 reprezintă una dintre cele mai restrictive măsuri din ultimii ani în domeniul funcției publice.Dacă va fi menținut în această formă, pachetul legislativ riscă să reducă flexibilitatea administrativă într-un context deja marcat de deficit de personal și de îmbătrânirea corpului funcționarilor, dar, în același timp, poate limita practicile de „plimbare” a funcționarilor între instituții fără concurs.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat, pe Facebook, o analiză detaliată a dezechilibrelor din administrația locală din România, comparativ cu media Uniunii Europene. Potrivit acestuia, administrațiile locale depind excesiv de transferurile de la bugetul de stat și se confruntă cu venituri proprii foarte reduse.
„Veniturile din transferurile de la bugetul de stat reprezintă 7,43% din PIB, în timp ce veniturile proprii sunt doar 1,51% din PIB, ceea ce înseamnă că 83,1% din bugetele locale vin de la stat, comparativ cu media UE de 51,1%”, a explicat Bolojan.
El a subliniat că veniturile din taxele și impozitele locale sunt printre cele mai scăzute din Europa, reprezentând doar 0,74% din PIB, față de media UE de 3,68%. În aceste condiții, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale depășesc de peste trei ori veniturile proprii. „În UE, salariile autorităților locale sunt acoperite din resurse proprii, în România însă cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de 3,07% din PIB, față de 0,74% venituri locale”, a precizat premierul.
În ceea ce privește investițiile, România se situează peste media europeană, cu 2,98% din PIB, susținute masiv din programele naționale și fonduri europene. Totuși, între localități există diferențe semnificative, municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice fiind mai avantajate.
Bolojan a explicat că pachetul de reformă în administrație urmărește corectarea dezechilibrelor și eficientizarea sistemului: creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale, reducerea cheltuielilor cu personalul, descentralizarea competențelor și stimularea dezvoltării economice locale.
„În discuțiile de ieri cu autoritățile locale, am prezentat aceste aspecte colegilor din administrație”, a adăugat premierul, evidențiind că scopul reformei este orientarea administrației către cetățean și performanță.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google