Bolojan ne-a nenorocit! Isărescu (BNR): „Nu ne vom încadra în ținta de deficit! Situația e departe de a se ameliora și așteptările nu sunt deloc pozitive”

Luna iulie a adus o explozie a prețurilor în România, iar indicele inflației se apropie rapid de pragul alarmant de 10%. Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, avertizează că situația este departe de a se ameliora și că „așteptările nu sunt deloc pozitive”. Potrivit raportului recent prezentat, creșterea vertiginoasă a prețurilor a fost alimentată de scumpirea legumelor și fructelor, influențată de fenomene meteorologice extreme, dar și de majorarea taxelor și accizelor.

Isărescu subliniază o premieră îngrijorătoare: pentru prima oară în ultimii ani, România se confruntă cu un deficit de cerere, ceea ce afectează serios consumul intern.Această încetinire a creșterii consumului este un semnal de alarmă ce prevestește o criză economică profundă.

„Am intrat într-o situație de deficit de cerere agregată cu așteptări de creștere a deficitului. Așteptările de creștere a economiei nu sunt deloc pozitive. Principalul factor care duce în jos cereea internă este încetinirea creșterii consumului”, avertizează guvernatorul.În plus, el atrage atenția asupra nevoii urgente de a crește absorbția fondurilor europene pentru a contracara această tendință negativă.

Raportul BNR evidențiază un impact major al taxelor asupra creșterii prețurilor: majorarea TVA și a accizelor a adăugat aproximativ două puncte procentuale la inflația anualizată de 7,8% în iulie.

În termeni concreți, inflația ar putea atinge un maxim de 9,7% în următoarea perioadă, aproape dublu față de finalul anului trecut. Această „cocoașă”, după cum a numit-o Isărescu, inflaționistă riscă să erodeze puternic puterea de cumpărare a românilor, adâncind și mai mult criza economică cu care se confruntă țara.

Pe de altă parte, guvernatorul arată că un impact pozitiv asupra inflației a avut scăderea costului cu forța de muncă, mai ales pe fondul afluxului de muncitori străini. Vestea cea mai proastă este că recesiunea va fi greu de evitat, în condițiile în care consumul este în continuă scădere.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susține că măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan erau absolut necesare și a precizat că el nu crede că ne vom încadra în ținta de deficit bugetar de 7%. Totuși, Isărescu a explicat că ”nazometrul” lui îi spune că actuala criză din România ține aproximativ 12 luni, iar la final țara noastră va reveni pe creștere economică.

”Mai trebuie continuate, dar măsurile fiscale care s-au luat sunt, cred eu, pas major. Trebuie continuat cu măsurile din etapa a doua, din etapa a treia și cu stabilitate politică. Avem nevoie de pace socială, de un anumit echilibru social. Trebuie să ne înțelegem că erau măsuri absolut necesare și după cum ați văzut cocoașa asta trece și după 12 luni România va reveni pe creștere economică și va fi o creștere mult mai sustenabilă, la fel cum s-a întâmplat și în 2010-2012. Avem nevoie de stabilitate, să avem o inflație relativ scăzută și o stabilitate fiscală, probabil că o renunțăm la zecile de excepții fiscale, pentru că ani de zile am tot redus, am tot redus taxe și impozite și am tot crescut cheltuielile”, a spus Mugur Isărescu.

Mugur Isărescu a explicat că în opinia lui nu ne vom încadra în ținta de deficit de 7%, în ciuda măsurilor de austeritate.

”Nu sunt sigur că o să ne încadrăm în ținta de 7%, dar dacă tendința este de scădere a deficitului, atunci este un semnal foarte bun. Măsurile acestea de reducere a cheltuielilor sunt mult mai greu de făcut decât să crești taxe și impozite. Este mult mai greu pentru că te lovești de tot felul de legi, de tot felul de prevederi și trebuie să găsești foarte multe soluții.Nu sunt pesimist, dar nu se vor face ușor aceste reforme. Eu zic că nu o să ajungem la un deficit de 7%, dar o să fie bine dacă suntem pe scădere și este foarte important să avem stabilitate politică”, a mai explicat guvernatorul BNR.

Guvernatorul BNR a explicat că România nu se află încă în recesiune, dar depindem foarte mult de ceea ce se întâmplă în Europa:

”Nu, nu suntem în recesiune, cel puțin așa cum se definește recesiunea, dar există acest risc, dar deocamdată totul depinde de programul fiscal-bugetar. Pe partea monetară cu refacerea rezervelor, lucrurile s-au îmbunătățit semnificativ. Riscul la noi este legat de factorul extern pentru că economia României depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă în Europa, iar acolo lucrurile nu arată bine deloc. Miza este creșterea absorbției din fondurile europene, iar atunci creșterea economică va fi în următoarele 12 luni o creștere între 0 și 1% și trebuie să vă spun că este pe bază de ”nazometru”, nu avem prea multe date deocamdată.

Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a vorbit marți despre subiectul momentului și anume proiectul de modificare a Pilonului II de pensii, care a fost lăsat în așteptare de Guvern, însă nu se știe pentru cât timp.

„Haideți să ne uităm cum funcționează în alte țări. N-am descoperit noi sistemul de pensii privat. Discuția pe sistemul de pensii private e de pe vremea mea, din anul 2000. Se fac confuzii mari, am auzit că cineva a zis e ca un depozit bancar. Nu e ca un depozit bancar. Sistemul de pensii private funcționează după anumite reguli. Legea spune așa: retragerile sau folosirea banilor se face prin plata eșalonată de pensii, deci scopul era ca la sistemul public să adauge o sumă la pensiile publice, deci plățiile se fac eșalonat”, a declarat Mugur Isărescu. Potrivit proiectului de hotărâre, deponenții nu vor mai putea să retragă toți banii odată, la împlinirea vârstei de 65 de ani, ci lunar, în cuantum de maximum 25% din sumă iar restul, lunar, pe întreaga durată de viață.

Guvernul nu confiscă niciun ban din Pilonul II de pensii, a declarat Ilie Bolojan într-o intervenție la Antena 3 CNN. Precizarea a venit, de asemenea, în contextul criticilor aduse proiectului de lege care ar împiedica retragerea integrală a banilor din Pilonul II la momentul pensionării.

Premierul a susținut că, având în vedere creșterea semnificativă a numărului de pensionari începând cu anul 2030, măsura este necesară pentru a proteja stabilitatea sistemului de pensii

„Ce se propune prin această lege? Exact cum banii aceştia se colectează lună de lună la fiecare salariu şi plata acestora, după ce intri în pensie, să se facă într-o manieră care, aşa cum le spune şi numele, să-ţi asigure o sumă suplimentară la pensie. Şi atunci, luând modelul din toate ţările europene, aici sunt nişte date care nu pot fi contestate, ASF-ul a venit cu propunerea că atunci când ajungi în această situaţie să poţi să scoţi 25% din bani, dacă doreşti, iar diferenţa să-i distribui pe următorii 10 ani”, a explicat premierul.