Bolojan, la Paris: „România va contribui la monitorizarea armistițiului de la Marea Neagră” – VIDEO
Președintele interimar Ilie Bolojan a participat la reuniunea șefilor de stat și de guvern privind securitatea în Ucraina, desfășurată la Paris, unde a subliniat angajamentul României pentru stabilitatea regiunii. La eveniment au fost prezente 31 de state, alături de reprezentanți NATO și UE.
„Așa cum știi, de aproximativ jumătate de oră s-a finalizat reuniunea pentru pace și securitate, convocată în vederea construirii unei păci robuste pentru Ucraina și Europa”, a declarat Ilie Bolojan într-o conferință de presă susținută la Paris, cu puțin timp în urmă.
România își reafirmă sprijinul pentru Ucraina și participă la discuțiile europene privind consolidarea securității după încetarea focului. Ilie Bolojan a subliniat că România nu va trimite trupe în Ucraina, dar va lua parte la negocieri tehnice și militare pentru planificarea strategiilor de apărare.
Unul dintre punctele esențiale discutate a fost acordul de încetare a focului de la Marea Neagră, stabilit pentru o perioadă de 30 de zile. „Țările prezente salută ajungerea la acest acord, însă constatăm că, deși Ucraina a fost de acord ca acesta să fie extins nu doar la navigația pe Marea Neagră, ci și la spațiul terestru și aerian, nu s-a ajuns la un astfel de consens. Atunci când apare o probă care nu poate fi contestată, devine clar că Rusia nu a acceptat aceste condiții”, a explicat Bolojan.
El a mai adăugat că „teoria conform căreia unii vor pace și alții război a fost infirmată prin aceste negocieri. Din acest punct de vedere, țările prezente au convenit să susțină în continuare sprijinul pentru Ucraina și întărirea flancului estic”.
Președintele interimar a precizat că „în ceea ce privește monitorizarea armistițiului de 30 de zile, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri”.
Având în vedere poziția sa strategică, România va participa activ la acest proces. „Întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă strategică pentru România, iar portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, țara noastră va participa la acest grup de lucru. Prin infrastructura pe care o deține – radare, drone, poliția aeriană – dar și prin colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, România va contribui la respectarea acestui acord”, a precizat Bolojan.
„Cea mai sigură forță de garantare a păcii este ca Ucraina să rămână cu o armată puternică. Astfel militarii europeni nu vor intra în conflict. Ucraina a reușit să-și formeze o industrie de apărare, care are capabilități ce pot fi preluate de țările UE“, a revenit apoi Bolojan.
Un alt punct discutat a fost susținerea Ucrainei și întărirea flancului estic. „România are un interes major în susținerea Ucrainei, întrucât, în caz contrar, există riscul de prăbușire a frontului, iar, practic, ucrainenii sunt cei care țin pericolul la distanță. Orice cădere a Ucrainei ar însemna complicații și o posibilă înaintare a conflictului spre vest”, a declarat președintele interimar.
El a confirmat că ajutoarele stabilite la reuniunea Consiliului de săptămâna trecută vor continua să fie acordate. De asemenea, s-a discutat menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei. „Măsurile post-acord trebuie să asigure garanții puternice, pentru ca această situație să nu fie doar o fază temporară între două războaie, ci să se construiască o pace durabilă, care să asigure atât Ucraina, cât și Europa”, a explicat Bolojan.
„Sunt două aspecte. În ceea ce privește întărirea flancului NATO înseamnă că toate planurile pregătite pentru această zonă să fie continuate fără probleme și e posibil ca în perioada următoare să se discute și de o creștere a prezenței NATO pe Flancul Estic. În ceea ce privește garanții de securitate, problema nu a fost tratată astăzi. Dacă se va decide asta, aceste forțe de descurajare nu pot acționa decât sub un mandat internațional de tip ONU. Această chestiune nu a fost discutată astăzi fiind că nefiind în apropierea unui acord de pace“ a subliniat Bolojan.
Un alt subiect abordat a fost cel al forțelor de garantare a păcii. „România nu va trimite niciun militar român în Ucraina. Totuși, într-o situație ipotetică, în cazul în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre un posibil plan privind forțele care ar putea asigura o astfel de garanție”, a afirmat Bolojan.
El a precizat că aceste forțe „nu ar fi desfășurate în zona liniei de front, ci ar putea fi localizate pe flancul estic sau la o distanță considerabilă de front, în Ucraina. De asemenea, tranzitarea acestor forțe se va face prin România. Vom participa, așadar, ca țară de tranzit la discuțiile care vor permite Statului Major să fie pregătit pentru eventualele scenarii”, a mai spus Ilie Bolojan.
„Aproape toate țările UE, cu excepția a două țări, vor face s-a stabilit la Consiliul UE. Asta nu înseamnă state care nu sunt din interiorul UE nu vor acorda sume suplimentare. Astăzi o parte din țări au anunțat explicit sumele“, a explicat președintele interimar.
Bolojan refuză negocieri speciale cu SUA pentru ridicarea vizelor: Se ocupă MAI și MAE
Ilie Bolojan nu crede că e nevoie ca România să aibă un emisar special în relația cu SUA, după ce ridicarea vizelor pentru români a fost suspendată. Bolojan spune că MAE și MAI se pot ocupa de negocieri cu SUA, la fel ca și până acum.
Sunt două ministere care au lucrat pentru a se ajunge la acest proiect. E vorba de Ministerul de Externe și cel de Interne și cele două ministere vor colabora în perioada următoare cu Homeland Security pentru a clarifica aspectele care țin de suspendarea aplicării acestei proceduri și sunt convins că în perioada următoare veți vedea precizări pe această temă. Deci sunt convins că cele două ministere care au competențe tehnice și instituționale în acest domeniu, care au lucrat ani de zile știu exact care sunt condițiile și pot clarifica aceste aspecte.
”Eu nu am o experienţă de ani de zile în a administra poziţii naţionale, acesta este adevărul, dar am o experienţă, totuşi, de peste 20 de ani în administraţia locală. Din această experienţă am învăţat câte ceva. Dacă critici oameni care trebuie să te ajute să faci performanţă, în public, nu faci decât să le ştirbeşti capacitatea de a face performanţă, nu doar lor, ca persoane, ci şi instituţiilor. Şi în general, dacă am avut astfel de probleme, am preferat să le analizez o dată, de două ori, de trei ori şi când am fost convins că se impune o schimbare, am făcut-o. Dar nu am discutat public despre ea, pentru că nu m-ar fi ajutat cu nimic”, a declarat preşedintele interimar. Ilie Bolojan a precizat că ”dacă aceste reguli sunt bune şi la nivel naţional, urmează să ne convingem în perioada următoare”. ”Cred că regulile de management şi de bună guvernare sunt, în general, aceleaşi. Trebuie avută grijă la astfel de chestiuni, pentru că avem şi aşa destul de multe probleme. Dacă ne amputăm capacitatea de a acţiona în orice zonă, nu ştiu dacă ne ajută”, a arătat preşedintele interimar.
Nu există informații care să indice o legătură între amânarea programului Visa Waiver pentru România și anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, spune președintele interimar Ilie Bolojan, într-un interviu acordat Antena 3 CNN.
„Nu știu să existe o astfel de legătură. La finalul lunii ar fi trebuit să intre în vigoare eliminarea vizelor, dar așa cum am constatat, o prioritate a administrației Trump a fost o limitare a migrației”, a afirmat Bolojan, răspunzând unei întrebări privind posibila corelație dintre cele două evenimente.
Președintele interimar a subliniat că România a îndeplinit toate condițiile tehnice necesare pentru includerea în programul de scutire de vize pentru SUA.
„Noi am respectat toate procedurile și va fi o decizie vis-a-vis de această chestiune și vom avea un răspuns zilele viitoare”, a precizat Bolojan, sugerând că o decizie oficială din partea administrației americane este așteptată în curând.
În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar a abordat și alte aspecte ale relației româno-americane, inclusiv criticile vicepreședintelui SUA, JD Vance, la adresa anulării alegerilor din România, menționând că autoritățile de la București „lucrează la construirea acestui dialog” cu noua administrație de la Washington.
Franța și Marea Britanie trimit o delegație militară în Ucraina
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că o delegație militară franco-britanică va fi trimisă în Ucraina pentru a analiza nevoile Kievului și ce se poate face pentru a sprijini armata sa. Trupele vor fi desfășurate ca o „forță de reasigurare” pentru a avea garanția că Rusia își va respecta cuvântul și va înceta focul, relatează Independent.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că miniștrilor de Externe din țările coaliției care sprijină Ucraina li se solicită să formuleze propuneri privind situația postbelică. Concret, miniștrii trebuie să facă propuneri privind modul în care poate fi monitorizată respectarea înțelegerii privind încetarea focului. Miniștrii de Externe au primit un termen de trei săptămâni ca să prezinte planul. În plus, Macron a dezvăluit că Marea Britanie și Franța vor trimite o delegație mixtă în Ucraina pentru a analiza împreună cu militari ucraineni strategia postbelică, potrivit Sky News.
Emmanuel Macron a declarat că a discutat subiectul cu premierul britanic Keir Starmer, astfel încât echipa să plece în Ucraina peste câteva zile. Experții vor stabili ce echipamente sunt necesare și ce contribuții vor fi solicitate țărilor din coaliție.
La reuniunea de la Paris au participat șefi de state și de guverne din 31 de țări, dar și reprezentanții NATO și ai UE. Participanții au discutat despre Ucraina, inclusiv despre o forță de asigurare. Aceasta va fi trimisă în Ucraina imediat după încetarea focului și nu va înlocui forțele de menținere a păcii, au stabilit liderii reuniți la Paris.
Ultimele articole
