Bolojan încearcă să își țină guvernul în picioare, după plecarea PSD. Liberalii au început discuțiile cu parlamentarii AUR

Premierul Ilie Bolojan își ține guvernul în picioare după plecarea PSD, dar admite că în Parlament „se discută” inclusiv cu AUR. Într-o serie de intervenții publice la Europa FM și în declarații de presă făcute după demisiile miniștrilor PSD, premierul Ilie Bolojan a conturat, practic, noua realitate politică: un Executiv rămas fără partenerul major din coaliție, presat de o moțiune de cenzură și obligat să negocieze fiecare pas legislativ, în timp ce în plan administrativ anunță că nu oprește restructurările și concedierile din ministere.

Pe tema negocierilor cu AUR, Bolojan a spus explicit că el, personal, „nu a negociat cu AUR”, însă a lăsat să se înțeleagă că nu le-a interzis parlamentarilor PNL să discute cu alți parlamentari, inclusiv cu cei de la AUR, în contextul moțiunii de cenzură. Premierul a făcut distincția între discuții și „abordări instituționale”, susținând că, în plan personal, a pledat mereu pentru relații civilizate în Parlament, fără etichete, iar în plan politic nu consideră realist să pretinzi că parlamentarii nu vor vorbi între ei „pe tema actuală”. „Nu am negociat cu AUR. Dar eu în plan personal am susținut mereu ca în băncile din Parlament să am relații civilizate cu fiecare. Să nu am etichete față de unele persoane. N-am ce să explic mai mult”, a spus Bolojan. Apoi a adăugat: „Una sunt discuțiile, altele sunt abordările instituționale. Eu nu le interzic unor parlamentari din PNL să discute între ei (cu alți parlamentari, cu referire la AUR). Nu cred că se întâlnesc doi-trei care să nu discute pe tema actuală”.

În același context, premierul a comentat și o parte din condițiile puse public de AUR pentru eventuale discuții cu PSD sau PNL. George Simion a anunțat, printr-o postare pe rețelele sociale, că AUR ar fi dispus să discute doar dacă Parlamentul adoptă trei măsuri considerate „esențiale” în criza politică: reducerea numărului de parlamentari la 300, eliminarea subvențiilor acordate partidelor politice și revenirea la alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi. Bolojan a spus că reducerea numărului de parlamentari „ar fi un lucru bun, în general” și nu ar afecta democrația, dar a insistat că o astfel de reducere trebuie făcută cu respectarea unor echilibre, precum existența a cel puțin doi senatori pe județ, menținerea raportului între putere și opoziție și o pondere pentru minoritățile naționale. Despre tăierea subvențiilor, premierul a afirmat că au existat deja două reduceri consecutive și a invocat ideea de bun-simț ca între alegeri, când partidele nu au cheltuieli electorale, subvențiile să fie mai mici, cu „transparență totală” asupra modului în care sunt folosiți banii. Bolojan a enumerat și măsuri pe care spune că le-a luat deja: reducerea cu 10% a sumelor forfetare pentru parlamentari și reducerea cu 20% a banilor pentru partide, subliniind însă că „asta nu înseamnă că nu se mai poate reduce”.

Tot în discuția despre reforme și reguli, Bolojan a vorbit și despre propunerea privind alegerile în două tururi pentru primari și șefii de consilii județene, afirmând că, în opinia lui, două tururi nu rezolvă problemele administrației locale, chiar dacă poate favoriza schimbarea, pentru că turul doi devine adesea un referendum împotriva primarului în funcție. În același timp, a avertizat că votul în două tururi poate „pulveriza” scena politică, crescând numărul de candidați și partide, iar într-un Parlament deja fragmentat, cu șapte partide, o coaliție de patru partide plus grupul minorităților devine „foarte dificil de administrat”, lucru pe care îl leagă direct de criza declanșată prin ieșirea PSD. Bolojan a susținut că votul într-un singur tur favorizează stabilitatea și îl ajută pe cel aflat în funcție, pentru că „să faci lucruri bune, ai nevoie de timp, ai nevoie de mandate”, concluzionând că sistemul de vot nu înlocuiește criteriul esențial: „Cetățenii rezolvă asta. Simplu. Te uiți cine candidează, te documentezi, votezi”.

La o zi după „marea ruptură” din Guvern, premierul a descris, tot la Europa FM, presiunea generală în care se produce criza politică și a legat-o de mai multe vulnerabilități simultane. Bolojan a enumerat deficitul, „o anumită stagnare a economiei europene” care afectează și România, precum și „războiul din Golf” care a scumpit carburanții și îngrășămintele pentru agricultură, afirmând că peste toate acestea se suprapune criza guvernamentală, care afectează performanța guvernului și predictibilitatea deciziilor. „Nu e o situație comodă, dar în calitate de premier asigur funcționarea Guvernului și fac ce ține de mine pentru a trece România prin această situație”, a declarat Bolojan.

Întrebat ce simte față de foștii parteneri din PSD, Bolojan a vorbit despre un sentiment de nemulțumire și neînțelegere, invocând ideea de contract politic încălcat. El a spus că atunci când faci o înțelegere și un „contract” precum protocolul de coaliție și programul de guvernare și îl respecți, te aștepți ca și ceilalți să îl respecte, lucru care, în opinia lui, „nu s-a întâmplat”. În același pasaj, premierul a formulat și critica legată de așteptările create fără soluții: „De ce dacă nu sunt soluții creezi așteptări? Dacă știi că nu există soluții care să onoreze acele așteptări… pentru că doar vei crea nemulțumire”. Bolojan a continuat spunând că are „un sentiment de neînțelegere” față de decizia de a genera o criză într-un moment în care, susține el, orice om cu responsabilitate pentru țară ar trebui să caute să o întărească, nu să o slăbească.

În paralel cu mesajele politice, Bolojan a transmis că nu își suspendă agenda de restructurare administrativă, chiar dacă guvernul este amenințat de o moțiune de cenzură. Într-o declarație separată, premierul a anunțat că le-a dat undă verde miniștrilor interimari să facă noi concedieri în ministere și a justificat măsurile prin presiunea deficitului. „Nu faci lucrurile într-o anumită ordine, ci le faci în ordinea care este impusă de realitate”, a spus Bolojan, explicând că la venirea guvernului exista o presiune puternică din cauza percepției că deficitul este foarte mare. El a afirmat că, în condiții normale, ar fi preferat ca statul să își reducă cheltuielile și, dacă nu poate aduce bani, să ajungă și la creșteri de taxe, dar a insistat că a acționat constant împotriva „sinecurilor”. „În fiecare zi în care am stat și am avut ocazia să blochez sinecuri, am făcut asta zi de zi”, a declarat premierul, adăugând că poți schimba persoane, dar schimbarea sistemelor este dificilă, iar cheia este transparența regulilor. În același registru, Bolojan a spus că nu a mai permis ca „pușculița guvernului” să fie accesată de „toate administrațiile neperformante” și a invocat nevoia de licitații corecte și contracte respectate. Concluzia sa, cu trimitere directă la ministere, a fost că fiecare ministru care preia un portofoliu poate analiza și, „dacă sunt oameni incompetenți să fie înlocuiți”, afirmație pe care a spus că a rostit-o și în ședința de guvern.

După demisiile miniștrilor PSD, Bolojan a susținut și o declarație de presă în care a precizat că demisiile au fost înregistrate „în jurul prânzului” și a mulțumit miniștrilor PSD pentru colaborarea din cele zece luni, subliniind că rezultatele sunt de echipă și că fiecare ministru, secretar de stat și coleg din ministere a contribuit. Premierul a spus că, pentru ca Guvernul să funcționeze fără sincope, în condițiile în care există teme precum absorbția fondurilor PNRR, SAFE și „toate celelalte probleme”, a avut o întâlnire cu vicepremierii, încheiată cu câteva minute înaintea declarațiilor, iar următorul pas este trimiterea către președintele Nicușor Dan a propunerilor de miniștri interimari, astfel încât activitatea să fie preluată imediat, fără blocaje.

Potrivit declarațiilor prezentate, propunerile pentru preluarea portofoliilor lăsate de miniștrii PSD sunt următoarele: la Ministerul Muncii, Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene (PNL); la Ministerul Sănătății, Cseke Attila, ministrul Dezvoltării (UDMR); la Ministerul Agriculturii, Tanczos Barna, vicepremier (UDMR); la Ministerul Justiției, Cătălin Predoiu (PNL); la Ministerul Energiei, Ilie Bolojan.