Chiar dacă are un deficit uriaș, România va cumpăra arme la comun cu UE. Achizițiile vor fi făcute de toate țările UE, iar la nivel de Comisie Europeană se calcă pedala după ce președintele SUA Donald Trump a cerut ca NATO să se înarmeze suplimentar și să crească bugetul pe apărare.
„A doua componentă de achiziții vor fi cele comune. Noi știind că în apărare sunt ibfrastructuri mari de tip comun vom aceepta această ipoteză, fiindcă sunt sateliți care nu pot fi achiziționați de o singură țară și ne vom regla cu Uniunea Europeană pe aceste chestiuni” a spus Ilie Bolojan.
Comisia Europeană doreşte să ocolească Parlamentul European în vederea aprobării cât mai rapide a instrumentului financiar pentru apărare în valoare de 150 de miliarde de euro, dar intenţia executivului comunitar s-ar putea dovedi nu atât de simplă, notează joi Euractiv. Propunerea preşedintei CE Ursula von der Leyen ar ajuta statele membre să procure bani pentru cheltuielile de apărare, pe fondul accentului tot mai redus pus de Statele Unite pe apărarea aliaţilor europeni.
Elementul central al propunerii este reprezentat de 150 de miliarde de euro sub formă de credite pentru achiziţii comune de echipament militar produs în Europa, cu fonduri strânse de Comisie în conformitate cu Security Action for Europe (SAFE). Pentru a grăbi aprobarea, Ursula von der Leyen invocă articolul 122 al Tratatului UE, ce permite ca propunerea să ocolească negocierile cu Parlamentul European şi să meargă direct la Consiliu pentru negociere şi adoptare. Acest lucru înseamnă că Parlamentul European nu ar avea în mod oficial niciun cuvânt de spus asupra textului, rolul său fiind limitat la prezentarea de idei şi solicitarea unor dezbateri.
Şefa executivului UE a declarat că motivul este ”urgenţa şi viteza” cerute de situaţia actuală, adăugând că aceasta este ”singura cale posibilă”. În mod normal, o procedură legislativă standard în unele dosare sensibile poate dura câteva luni, dacă nu chiar ani. Procedura de urgenţă a mai fost folosită până acum, în special în timpul crizei energetice din 2022 provocate de războiul lansat de Rusia contra Ucrainei şi pentru instrumentul de redresare post-COVID.
Președintele României, Ilie Bolojan, a făcut primele precizări după ce Polonia a cerut ca arme nucleare să fie amplasate pe teritoriul său. Bolojan a fost întrebat dacă și România va cere același lucru din partea SUA.
„Cred că pentru fiecare țară este importantă securitatea și siguranța ei. Ceea ce s-a făcut din acest punct de vedere în România e un lucru bun și faptul că avem umbrela NATO și bazele militare ale aliaților amerciani și europeni ne asigură protecție și pace în România. În ceea ce privește strategii care să ducă la consolidarea apărării, cred că orice strategie este un lucru bun, dar în momentul de față ceea ce avem acum sunt suficiente”, a spus Bolojan.
Președintele polonez a sugerat că administrația Donald Trump ar putea transfera focoase nucleare din Europa de Vest sau SUA către Polonia, așa cum Rusia a făcut deja în cazul Belarusului. El a menționat că a discutat recent această posibilitate cu Keith Kellogg, emisarul special al lui Trump pentru Ucraina, și vrea să reia un plan de partajare nucleară, pe care administrația Biden l-a respins în 2022, scrie The Kyiv Independent. Propunerea vine în contextul avertismentelor occidentale privind riscul unui război de amploare în Europa în următorii cinci ani. În mai 2023, Rusia și Belarus au semnat un acord pentru transferul armelor nucleare tactice pe teritoriul belarus, în apropierea Poloniei. În acest context, și președintele Franței, Emmanuel Macron, a indicat recent o posibilă schimbare în politica nucleară a țării sale, sugerând că Franța ar putea extinde protecția nucleară asupra aliaților europeni.
„Consumăm mai mult decât ne putem permite”
Avem deficite foarte mari în statul român și consumăm mai mult decât ne putem permite, transmite președintele interimar Ilie Bolojan. El a răspuns în acest fel cu privire la situația economică a României. Președintele a solicitat clasei politice o atenție mai mare la perioada următoare, având în vedere posibola recesiune economică de la nivel global.
„Nu trebuie înțeles că suntem într-o situație gravă, dar suntem într-o situație difiiclă. Avem deficite foarte mari. Consumăm mai mult decât ne putem permite. Dacă ar apărea o recesiune, am putea să nu mai putem funcționa (n. r.: ca stat). Cred că oamenii politici sunt conștienți: avem nevoie de stabilitate politică și bună guvernare, să reducem cheltuieile statului și să accesăm fonduri europene (ele asigură creștere economică). O stabilitate politică și o pace socială sunt condiții esențiale. Fără o reformă a statului doar vom menține defifcitele. Nu pentru că ne impune UE, ci pentru că așa e rațional: să ducem banii către investiții, așa e mai bine pentru români. Lucrurile nu se vor rezolva de la sine”, a punctat Bolojan.
El subliniază că o stabilitate politică și o pace socială sunt condiții general valabile pentru a merge mai departe. Președintele interimar mai spune că nu vom putea evita o reformă a statului.
„Fără o reformă a statului doar vom menține deficitele, dar așa trebuie să facem, nu pentru că ne impune Uniunea Europeană, ci pentru că acesta este comportamentul rațional. Trebuie să ne reducem cheltuielile, să ne creștem veniturile și să ducem bani în investiții pentru a crea condiții mai bune pentru români”, spune președintele interimar.
Bolojan adaugă că acest lucru ar trebui să fie făcut „programat, etapizat”.
„Putem face asta în două moduri: programat, etapizat, asta este varianta bună, exact cum un cetățean se duce la medic și dacă constată că are probleme de sănătate, se tratează la timp, sau putem să amănăm lucrurile, să credem că ele se vor rezolva de la sine, nu se vor rezolva și atunci când va apărea o problemă de tipul unei recesiuni economice pe care o vedem că apare, vom fi în situația să acționăm ca în urgență. Întotdeauna când acționezi cu spatele la zid, costurile sunt mai mari, problemele sunt mai mari și e bine să evităm această situație”, încheie Bolojan.
„Taxele vamale majorate de Trump pot da economia peste cap”
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a informat, vineri, că va fi analizat, în perioada următoare, impactul pe care l-ar putea avea asupra economiei româneşti taxele vamale impuse de către Statele Unite ale Americii unor produse provenite din Uniunea Europeană.
„Orice taxă vamală, în mod evident, generează o scumpire a unor produse care se importă pe o anumită piaţă. Dacă o astfel de taxă este urmată de taxe în reciprocitate, cu siguranţă, sunt nişte efecte: scăderea volumului comerţului, scăderea volumului de capitaluri, de mărfuri, în general. Şi, în mod evident, va exista, cel puţin într-o primă fază, o afectare. În ce măsură aceste taxe vor afecta economia românească, vom analiza în perioada următoare, pentru că sunt nişte produse de nişă, care pot fi folosite, în general, în industria auto, şi economia noastră este legată, totuşi, într-o componentă importantă de industria auto europeană. Colegii de la ministere evaluează în perioada următoare acest posibil impact”, a afirmat Bolojan, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Cotroceni.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google