Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran lovește consumatorii și guvernele în întreaga lume. Trump: „Când prețurile petrolului cresc, noi câștigăm foarte mulți bani”

Conflictul escaladant dintre Statele Unite, Israel și Iran, declanșat pe 28 februarie 2026, a generat o criză energetică fără precedent care afectează economia globală. Blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial, a dus la explozii de prețuri care lovesc consumatorii și guvernele în întreaga lume.

Prețul mediu al benzinei în Statele Unite a crescut cu aproape 60 de cenți de la decizia lui Donald Trump de a se alătura Israelului în atacurile asupra Iranului, ajungând miercuri la 3,58 dolari pe galon, cel mai ridicat nivel din mai 2024. Această creștere de aproximativ 20% în doar 11 zile este comparabilă cu saltul înregistrat în urmă cu patru ani, după invazia Rusiei în Ucraina. La nivel internațional, situația este și mai dramatică. Brent a urcat spre pragul de 100 de dolari pe baril, ajungând joi la 99,03 dolari, în timp ce țiţeiul american WTI a urcat la 93,80 dolari. Iranul a transmis că piața trebuie să se pregătească pentru un petrol la 200 de dolari pe baril, o amenințare care reflectă intenția Teheranului de a folosi energia ca armă economică.

Creșterea brutală a prețurilor este alimentată de temerile privind aprovizionarea cu petrol, în contextul perturbărilor exporturilor din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz. Specialiștii estimează că scumpirile ar putea continua în zilele următoare, după ce alte nave au fost atacate miercuri în Strâmtoarea Ormuz.

Donald Trump a declarat cu cinism că atunci când prețurile petrolului cresc, Statele Unite câștigă foarte mulți bani, deoarece sunt cel mai mare producător de petrol din lume. Totuși, el a adăugat că, în calitate de președinte, ceea ce este mult mai important pentru el este să împiedice Iranul să dețină arme nucleare și să distrugă Orientul Mijlociu. Această poziție reflectă un calcul politic clar: Trump prioritizează obiectivele geopolitice și militare asupra impactului economic asupra consumatorilor americani. Cu toate acestea, creșterea prețurilor la benzină vine în plin campanie electorală pentru alegerile intermediare din noiembrie, și analiștii spun că aceasta ar putea deveni un risc politic pentru Trump și Partidul Republican, mai ales că una dintre promisiunile-cheie ale campaniei sale din 2024 a fost reducerea costurilor energiei.

William Stern, director executiv al companiei americane de finanțare pentru întreprinderi mici Cardiff, a comentat: „Undele de șoc geopolitice nu au nevoie de luni pentru a ajunge în portofelul oamenilor, ci doar de câteva zile. Simți presiunea exact în momentul în care îți alimentezi mașina.”

O veste devastatoare a venit din partea unui înalt oficial american. Secretarul Energiei, Chris Wright, a declarat că Marina SUA nu este pregătită să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Ormuz. El a spus că prioritatea armatei vizează operațiunile împotriva echipamentelor ofensive ale Iranului. „Se va întâmpla relativ curând, dar nu se poate întâmpla acum. Pur și simplu nu suntem pregătiți. Toate activele noastre militare sunt concentrate în acest moment pe distrugerea capacităților ofensive ale Iranului și a industriei manufacturiere care le furnizează capacități ofensive,” a declarat Wright la CNBC.

Wright a mai spus că Marina ar putea fi gată să înceapă operațiunile de escortare până la sfârșitul lunii. Unii experți militari văd amânarea solicitării făcute de Trump ca pe o slăbiciune, crezând că este posibil ca Washingtonul să nu fi fost pe deplin pregătit pentru război cu Iranul. Această declarație a generat îngrijorări majore în rândul țărilor europene, care depind masiv de petrolul din Golf și sunt afectate extrem de grav de explozia prețurilor la carburanți.

Agenția Internațională pentru Energie a anunțat că va pune la dispoziție 400 de milioane de barili din rezervele strategice pentru a compensa perturbările aprovizionării. Statele Unite vor contribui cu 172 de milioane de barili, iar Japonia a anunțat că va începe rapid propriile livrări din rezerve. Totuși, analiștii avertizează că acest volum acoperă doar circa 20 de zile din pierderile de aprovizionare asociate perturbărilor din Hormuz și că petrolul va ajunge pe piață doar treptat, în săptămânile și lunile următoare. Prețurile petrolului au continuat să crească cu aproape 5% chiar și în pofida acestui anunț.

Japonia și Germania au anunțat miercuri decizia lor de a elibera rezervele strategice de petrol pentru a contracara creșterea prețurilor. Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a fost primul care a acționat, anunțând că Tokyo a decis să relaxeze cererea și oferta pe piața internațională a energiei prin eliberarea rezervelor sale strategice. Reuniunile miniștrilor finanțelor și energiei din G7 au declarat că sunt „gata” să ia „toate măsurile necesare”, în coordonare cu Agenția Internațională a Energiei, pentru a aborda situația.

Danemarca și-a îndemnat cetățenii să renunțe la mașinile personale și să reducă consumul de energie. Ministrul danez pentru climă, energie și utilități, Lars Aagaard, a avertizat că război dintre Statele Unite și Iran a împins prețurile petrolului la niveluri foarte ridicate și obligă autoritățile să se bazeze mai mult pe rezervele naționale. Pe piețele financiare, reacția a fost imediată. Bursa japoneză a coborât, iar indicele Nikkei a pierdut 1,6%, în timp ce investitorii au redus expunerea pe active riscante din cauza temerilor legate de inflație și de costurile mai mari ale energiei.Cl creșterea prețurilor la petrol a alimentat îngrijorări în mai multe state privind efectele asupra inflației și costului vieții. Prețurile petrolului, care reprezintă cea mai mare componentă a costului combustibilului, au continuat să crească chiar și în pofida propunerii Agenției Internaționale pentru Energie de a elibera 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice.

Atât timp cât Strâmtoarea Hormuz rămâne nesigură și conflictul nu dă semne reale de încheiere, petrolul va continua să includă o primă de risc ridicată. Piața americană intră și în perioada de trecere la benzina de vară, care arde mai curat, dar este mai costisitoare de produs, ceea ce ar putea împinge prețurile și mai sus în perioada următoare.

Contextul geopolitic rămâne confuz. Miercuri, Donald Trump declara că în Iran „nu a mai rămas aproape nimic” de lovit și că război s-ar putea încheia curând. La doar câteva ore distanță, tot el a spus că Statele Unite trebuie să „termine treaba”, în timp ce Teheranul a continuat să semnalizeze că este pregătit să provoace un șoc economic global prin destabilizarea rutelor energetice. Eliberarea rezervelor strategice poate tempera temporar presiunea, dar nu rezolvă problema de fond. Bursele asiatice și globale vor rămâne vulnerabile la noi episoade de volatilitate, iar consumatorii din întreaga lume vor continua să simtă impactul acestei crize energetice în portofelele lor.