Avocații se REVOLTĂ: Sunt puși „pe tava” SRI și STS. Av. Uscov: „Este incompatibil cu esența meseriei!” – INTERVIU

Un portal dedicat instrumentării activităților profesionale și care să cuprindă toate regulile necesare desfășurării activității avocaților în mediul electronic în relația cu instituțiile, E-UNBR, a căzut pe capul avocaților, care în prezent se străduiesc să înțeleală cine l-a inițiat, de ce a lipsit transparența cu desăvârșire și… de ce o mulțime de servicii de informații sunt implicate în acest proiect. UNBR sau inițiatorii și redactorii proiectului susțin faptul că portalul reprezintă doar o poartă de acces la cloud-ul guvernamental, că nu stochează datele, iar UNBR sau SRI, STS, ADR nu ar avea acces la documentele profesionale ale avocaților întocmite pentru clienți, aspect pe care avocații îl reclamă ca fiind fals. De asemenea, desfășurarea activității avocațiale în format electronic ca până acum nu va mai fi posibilă, deoarece numai cei autorizați în condițiile prevăzute de acest proiect pot desfășura o astfel de activitate.

În ansamblu, avocații susțin cu tărie faptul că nimeni nu are dreptul să intervină în relația avocat-client, nici măcar UNBR, care, prin acest proiect, ar pune activitatea avocaților strict sub supravegherea SRI, STS și a altor luptători de pe frontul cibernetic.

„Dacă voiam să colaborez cu SRI, îmi depuneam cerere acolo, nu la UNBR, ca sigur pensia de la SRI este mai mare decât pensia de avocat la care plătesc 13% din veniturile brute lunar”, susține Silvia Uscov – Managing Partner USCOV Attorneys at law, Baroul București, un avocat foarte apreciat atât în cadrul activității profesionale, cât și în mediul online. Uscov s-a declarat dezamăgită de conducerea profesiei de avocat, care nu a pus în dezbaterea avocaților nici strategia privind digitalizarea adoptată la începutul lui decembrie 2022 și de care „am aflat acum câteva zile”, nici proiectul de lege înaintat în Parlament, de care „am aflat tot în această perioadă”. Potrivit Silviei Uscov, au fost trădate nu numai principiile care guvernează relația dintre organele profesiei de avocat și avocații din România, dar și principiul conform căruia suntem o profesie liberă, independentă și care urmărește apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor și, mai grav, s-a trădat chiar jurământul pe care fiecare dintre avocați îl dă la intrarea în profesie.

Voalat, se sugerează faptul că SRI are atribuții în domeniul unui atac cibernetic asupra sistemului, prin Cyberint, și de aceea ar fi nevoie de SRI pentru a asigura securitatea cibernetică asupra platformei E-UNBR. Av. Uscov arată, în această privință, faptul că SRI nu este vinovat, atribuția lor fiind aceea „de a se infiltra oriunde”: „Vinovați suntem noi, avocații care acceptăm ca în secretul profesional să existe atâtea breșe încât o să ajungem să ne publicăm strategiile de apărare pe paginile de Facebook dacă oricum Statul are acces la ele, adică adversarul nostru într-o parte importantă a cauzelor”, transmite Silvia Uscov, care a fost amabilă, ca de obicei, să ne detalieze în cadrul unui interviu toate detaliile proiectului depus în Parlament:

REPORTER: Portal dedicat instrumentării activităților profesionale și care să cuprindă toate regulile necesare desfășurării activității avocaților în mediul electronic în relația cu instituțiile. Este necesar un astfel de act normativ?

S. U.: Dacă era doar un portal cu descrierea unor reguli nu aveam nimic împotrivă, deși noi citim legislația, nu avem nevoie de altcineva să ne-o interpreteze. De fapt este o platformă pe care avocatul să își desfășoare activitatea profesională în format electronic. De exemplu, dacă până acum puteam să transmitem cereri către autorități, instanțe sau parchete, prin e-mail, cu semnătură electronică, conform proiectului, nu mai putem realiza aceste activități decât dacă folosim platforma E-UNBR. Desfășurarea activității electronice în altă modalitate decât așa cum se vrea reglementată ar supune avocatul la sancțiuni disciplinare sau chiar la posibilitatea încadrării ca infracțiune pedepsită cu închisoarea.

REPORTER: Cel aflat în discuție acoperă necesitățile solicitate de breaslă sau vorbim de alte… scopuri?

S. U.: Noi, avocații, nu am solicitat acest lucru. Principiile de bază după care ne ghidăm activitatea sunt libertatea, independența și protejarea secretului profesional. Ca să fiu liber, îmi aleg furnizorul de încredere, care nu poate fi doar E-UNBR, ca să fiu independent, trebuie să fiu inclusiv față de UNBR, dar și față de stat, iar ca să protejez secretul profesional, atunci nimeni nu trebuie să mai aibă acces la documentele mele profesionale, la strategiile mele de apărare. În actuala formă a proiectului, însă, au acces atât UNBR, cât și organe ale statului, ADR, SRI, STS, ceea ce este incompatibil chiar cu esența avocaturii. Nici măcar UNBR nu are dreptul de a interveni în relația mea cu clientul, despre stat nici nu se poate pune o astfel de problemă.

REPORTER: Când și cum ați aflat de această inițiativă legislativă?

S. U.: Acum aproximativ 5-6 zile, am aflat din mass-media despre inițiativa legislativă, și de pe Facebook despre existența unei strategii privind digitalizarea profesiei adoptată de către Consiliul UNBR la începutul lunii decembrie, deci după 2 luni și pe căi neoficiale. Ulterior, s-a publicat de către UNBR această strategie. Inițiativa legislativă nu a fost aprobată nici măcar de Consiliul UNBR, fiind întocmită, conform declarației unuia dintre inițiatori, de către specialiști ai Ministerului Cercetării, Inovației și Digitalizării și un grup de 4 avocați aflați în conducerea UNBR. Modalitatea netransparentă în care s-a acționat, precum și faptul că inițiativele legislative ar trebui să fie aprobate mai întâi de Congresul Avocaților, ne-a determinat prima dată indignarea, chiar înainte de a-l citi.

REPORTER: Avocații vor putea utiliza gratuit certificatele calificate emise de STS, dar exclusiv în exercitarea profesiei. De unde a apărut discuția legată de… SRI?

S. U.: Apar în inițiativa legislativă toate acestea. SRI apare ca furnizor gratuit de securitate cibernetică, în condițiile în care pe piață sunt furnizori privați, doar că aceștia trebuie remunerați. Deși SRI apare ca o opțiune, ne-am gândit că, dacă tot ți se oferă soluția gratuită, UNBR va apela la ea în mod firesc. Doar că SRI este un serviciu secret militarizat, care va avea acces la documentele noastre profesionale. Se vorbește despre faptul că sistemul ar reține date despre accesarea acestora, că este utilizată tehnologia blockchain, dar orice sistem informatic este penetrabil, având un grad mai mic sau mai mare de vulnerabilitate. Altfel, n-am mai avea atâtea dosare cu infracțiuni cibernetice. Ce garanție mi se oferă mie că aceste date confidențiale nu vor fi accesate de organele statului, care chiar ele ar asigura supravegherea lor?

REPORTER: „Nu doar avocatul va avea acces la informațiile pe care le comunicați acestuia, ci și terții”, ați precizat recent. Cine sunt acești terți, cum au… apărut ei? Și cine are interesul pentru prezența lor în această activitate?

S. U.: Terții sunt orice altă persoană sau instituție în afară de avocatul respectiv. După cum am spus mai sus, relația între avocat și client trebuie să fie directă și neîngrădită nici de legislație, nici de tehnologie, nici de agenți privați sau ai statului.

REPORTER: Putem lega această inițiativă de pachetul privind Siguranța Națională? Altă discuție aprinsă din ultima vreme…

S. U.: Nu este vorba doar despre legislația națională, ci și europeană. Există Regulamentul UE privind portalul digital unic, Directiva NIS 2 pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în UE, Regulamentul UE privind securitatea cibernetică, Regulamentul privind serviciile digitale, precum și o propunere privind modificarea Regulamentului E-IDAS care va introduce această identitate digitală și portofelul digital. Doar că toate acestea trebuie compatibilizare pe specificul activității noastre deoarece ele se referă la alte domenii și industrii, pe când domeniul avocaturii este unul special.

REPORTER: Echipa Cyber a MApN, Cyberint a SRI, ditamai STS, la care se adaugă și DNSC. Suntem, probabil, cea mai blindată țară din punct de vedere cibernetic. Cum se explică prezența a majoritatea din cele menționate în cadrul E-UNBR?

S. U.: După cum am spus, ni s-a comunicat că s-a lucrat și cu specialiști ai MCID. Cum funcționarii statului sunt obișnuiți să lucreze cu alte agenții ale statului, în mod firesc ni le-au introdus și nouă în proiect. Eu nu înțeleg de ce colegii avocați care au lucrat cu MCID, precum și cei care dețin și calitatea de parlamentar care a semnat această inițiativă legislativă nu au înțeles că nu putem folosi astfel de soluții, că ele trebuie să fie compatibilizate cu principiile după care se ghidează profesia de avocat.

REPORTER: Cum vă mobilizați în privința acestui proiect? Trebuie amendat, modificat radical sau chiar eliminat și luat de la zero?

S. U.: S-a inițiat o petiție de către un grup de colegi pentru retragerea proiectului, care a fost semnată de către avocați, dar și cetățeni, ba chiar și de mai mulți foști judecători, proaspăt pensionați. Deși ideea de a avea acces avocatul la cloud-ul guvernamental este una foarte bună, amendarea acestui proiect pentru a ajunge să arate doar această facilitate și, eventual, atestarea identității părților la distanță și accesul la ședințe online de judecată nu cred că este posibilă. Spun că nu este posibilă deoarece ar însemna că proiectul va trece după avizul Consiliului Legislativ probabil într-o formă total nouă de forma inițială și nici măcar expunerea de motive nu se va mai corobora cu forma care va trece prin Parlament astfel încât va putea fi atacat oricând la Curtea Constituțională. Din punct de vedere juridic, apreciez la acest moment că soluția mai corectă ar fi retragerea și depunerea unei alte inițiative legislative care să ofere soluția de a apela avocatul la instrumentele digitalizării, nu de a fi expus la ingerințe din partea UNBR sau a statului în propria activitate.