Avem tot mai multe fotovoltaice, dar producem mai puțină energie și importăm scump

România își transformă sistemul energetic și investește tot mai mult în energia din surse regenerabile, însă tarifele din facturi continuă să crească. Teoretic, prețul pentru energie ar fi trebui să scadă după investițiile în sisteme fotovoltaice sau eoliene, dar suntem încă departe de acest lucru și România poate cunoaște o nouă criză energetică chiar în această iarnă.

În 2025, România a reușit să aibă o producție impresionantă din sistemele fotovoltaice. La orele prânzului, aproape 30% din energia produsă în țară provine din sisteme fotovoltaice, depășind centrala nucleară, hidrocentralele sau centralele pe gaz și cărbune.Astăzi, la orele 12, România a produs 1.746 MW din sistemele fotovoltaice, potrivit datelor puse la dispoziție de Transelectrica. Este un progres uriaș dacă ne uităm pe statistici. În urmă cu 5 ani, în aceeași perioadă a anului, sistemele fotovoltaice abia ajungeau la 500-600 MW la orele prânzului. Practic, producția de energie verde s-a triplat în ultimii 5 ani, iar un factor decisiv a fost Comisia Europeană care a împins statele membre spre această direcție.

Chiar dacă România și-a triplat producția de energie din sistemele fotovoltaice, facturile cetățenilor cel puțin s-au dublat în ultimii 5 ani. Teoria conform căreia vor scădea prețurile la energie pe măsură ce vom produce mai multă energie din surse regenerabile a picat complet testul cu realitatea din facturi.Sistemele fotovoltaice produc mai multă energie decât în urmă cu 5 ani, dar au mari vulnerabilități. Producția sistemelor fotovoltaice este de cel mult 10 ore pe zi. În această perioadă, sistemele fotovoltaice încep să producă de la ora 8 , până la ora 18. Acestea ajung la capacitatea maximă de 1.700 MW la orele 12, iar de la orele 13-14 eficiența lor începe să scadă. În zilele de iarnă din lunile ianuarie sau februarie, fotovoltaicele abia mai ajung la o producție de 600 MW și doar pentru 5-6 ore pe zi. Dar iarna crește producția din centralele pe gaz și cărbune, ceea ce mărește și tarifele din facturile cetățenilor. Având o piață liberă, tarifele din facturi sunt variabile de la o lună la alta și în funcție de sursele care produc energia electrică.

România are două vârfuri pentru consumul de energie electrică: la orele 8 și la orele 19. Cea mai mare problemă apare dimineața, când consumul atinge cele mai mari cote.Pe 20 octombrie 2025, la ora 08:19, consumul de energie a fost de 7.284 MW, iar producția de doar 6.280 MW. O diferență de 1.000 MW pe care România trebuie să o acopere din import. La aceeași oră, producția de energie din sistemele fotovoltaice era de doar 132 MW.Pe 19 octombrie, la ora 19:19, consumul de energie electrică era la 6.529 MW, iar producția de doar 6.257 MW. O diferență de doar 300 MW. La aceeași oră, producția de energie electrică din sistemele fotovoltaice era de -5 MW.Dar între orele 11-18, sistemul național de energie reușește să înregistreze o producție mai mare decât consumul, însă neavând cum să stocheze această cantitate în plus, România vinde energia electrică, iar când are un deficit importă din statele vecine.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că din 2026 va fi posibil să stocăm energia din sistemele fotovoltaice pentru a o folosi seara. Dar cel mai mare deficit producție-consum, îl înregistrăm dimineața. Acest lucru poate fi explicat foarte simplu: marii consumatori de energie, adică industria, își turează motoarele la maxim dimineața, nu seara. Consumul de seara este dominat de consumul casnic.

„Acum, prin extinderea sistemelor fotovoltaice, prin eolienele care au fost montate în România, avem un mix de energie care înseamnă că, de exemplu, în orele de prânz avem o supraproducţie de energie ieftină, pe care nu o putem consuma, deci pe care practic o pierdem. Iar în orele de seară, pentru că am închis capacităţi energetice, avem o cerere mare de curent scump, pe care îl importăm. Totdeauna seara importurile de energie sunt foarte scumpe”, a declarat Ilie Bolojan.

Sistemele de energie eoliană sunt mai vulnerabile decât cele solare pentru că sunt dependente de vânt. Dacă soarele este o prezență constantă, vântul poate să fie foarte capricios. Creșterea capacității de producție nu înseamnă obligatoriu și creșterea producție de energie din sistemele eoliene.Pe 17 octombrie 2025, între orele 19 și 21, sistemele eoliene au înregistrat o producție de 1.000 MW. De la acel moment și până în prezent, nu au mai depășit niciodată pragul de 1.000 MW, potrivit datelor Transelectrica.Totul depinde de intensitatea vântului, iar producții foarte mari se înregistrau și în urmă cu 5 ani. Pe 26 septembrie 2020, la orele 10-11, România înregistra o producție de 2.514 MW doar din sistemele eoliene (foto mai jos). Nicio țară nu-și poate gândi strategiile industriale în funcție de vânt și soare, iar investițiile în sisteme de stocare a energiei electrice sunt esențiale pentru a e reduce dependența de importuri.

Potrivit angajamentelor din PNRR, România ar trebui să închidă centralele pe cărbune din 2026. În prezent, producția de energie electrică prin arderea cărbunelui mai reprezintă doar 15%. Dar cărbunele are marele avantaj de a fi constant indiferent de oră, indiferent de condițiile meteo.În 2025, producția de energie prin arderea cărbunelui este în jur de 700 MW, iar în urmă cu 5 ani era între 1.300-1.500 MW. Fără îndoială a scăzut producția de energie pe bază de cărbune, mai ales că unele centrale au trecut la gaz, dar certificatele verzi foarte scumpe fac ca această energie să fie cea mai scumpă de pe piață, ceea ce are impact asupra prețului mediu.Guvernul negociază cu Comisia Europeană să prelungească termenul pentru închiderea centralelor pe cărbune până în 2029, pentru că investițiile în surse regenerabile stagnează sau evoluează foarte greu. În cazul în care România va rămâne fără centralele pe cărbune, atunci vom avea nevoie de un dublu import: unul pentru a acoperi ceea ce pierdem seara din sistemele fotovoltaice, și unul pentru a acoperi ceea ce pierdem din închiderea centralelor pe cărbune.

„În această săptămână, mai precis miercuri, am purtat mai multe negocieri la nivelul Comisiei Europene pe acest subiect extrem de important. Conform angajamentelor luate în urmă cu cinci ani, atunci când s-a construit PNRR, România și-a asumat cea mai agresivă țintă de decarbonizare din toată Uniunea Europeană. Asta înseamnă că, până la finalul anului 2025, adică peste trei luni și jumătate, România ar trebui să închidă toate centralele pe cărbune pe care le are astăzi în funcțiune. (…)Am comandat prin TransElectrica un studiu independent care a arătat că România, în momentul de față, are în față patru scenarii, cel în care noi, dacă am închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, am fi cu adevărat în risc de blackout”, a declarat ministrul energiei, în septembrie.

Când e vorba de importuri, România stabilește noi recorduri. În 2024, importul de energie electrică a crescut cu 60% față de anul precedent și era mai mare cu 300% față de anul 2019. Creșterea importurilor arată că România a pierdut din capacitatea de producție, ceea ce este confirmat și de datele Transelectrica. În perioada 2019-2020, România ajungea la o producție de peste 9.000 MW, iar în 2025 abia dacă mai depășește pragul de 7.000 MW (foto mai jos).Schimbările climatice afectează tot mai mult sistemul energetic din mai multe puncte de vedere. Seceta este o altă problemă care reduce puterea hidrocentralelor. Dacă acestea nu au un debit consistent de apă, nu vor produce suficientă energie electrică. În ultimii ani, seceta a devenit o problemă tot mai mare pentru România și asta se observă și din statisticile privind producția de energie electrică.

Producția de energie electrică pentru perioada 2019-2025, sursa: Transelectrica