Au început alegerile în SUA, cele mai tensionate din ultimele decenii, cu ruși, drone, geamuri antiglonţ şi butoane de panică. Trump își va recunoaște înfrângerea „dacă alegerile vor fi corecte”

Rezultatele oficiale ale alegerilor prezidenţiale din SUA nu vor fi cunoscute până în ianuarie 2025, din cauza sistemului electoral al ţării. Cu toate acestea, presa americană prezintă deja rezultatele în ziua alegerilor. Donald Trump sau Kamala Harris? Deşi data alegerilor prezidenţiale din SUA a fost stabilită pentru marţi, 5 noiembrie, rezultatele oficiale nu vor fi cunoscute imediat. Primele rezultate vor fi oferite de mass-media americană, care le va anunţa pe parcursul mai multor zile. Unul dintre motive este sistemul electoral american.

În Statele Unite, alegerile prezidenţiale se bazează pe sufragiul universal indirect într-un singur tur, prin intermediul sistemului de electori. Aceştia sunt în total 538. Cei mai mulţi dintre ei sunt reprezentanţi aleşi şi oficiali locali ai partidelor, dar numele lor nu apar pe buletinele de vot şi majoritatea sunt necunoscuţi publicului larg.

Fiecare stat are un număr de electori egal cu numărul membrilor aleşi ai Camerei Reprezentanţilor (număr determinat în funcţie de populaţie) şi ai Senatului (doi pentru fiecare stat). California, de exemplu, are 55, iar Texas 38. Vermont, Alaska, Wyoming şi Delaware au doar trei. Candidatul care obţine majoritatea voturilor într-un stat primeşte toţi alegătorii din acel stat, cu excepţia Nebraska şi Maine, care îşi distribuie alegătorii proporţional. Alegătorii se vor întâlni din nou în statul lor la mijlocul lunii decembrie. La 6 ianuarie 2025, după numărarea oficială a voturilor, Congresul va anunţa oficial numele preşedintelui. Dar rezultatul va fi cunoscut mult mai devreme. După cum explică agenţia de presă AP, care furnizează ea însăşi cifre pentru alegerile americane, publicul „nu vrea să aştepte până la jumătatea lunii decembrie pentru a afla rezultatele”. Cu toate acestea, statul american este un stat federal, alcătuit din diferite state care organizează scrutinul în condiţii diferite, iar autorităţile federale nu au luat niciodată iniţiativa de a compila rezultatele diferitelor state înainte de cele ale alegătorilor.

Un rol (şi un cost) pe care numai mass-media a decis să şi-l asume, a declarat pentru AP, în 2020, Rick Edmonds, analist de afaceri media la Poynter Institute, o organizaţie americană de cercetare specializată în studiul mass-media. După cum explică AP şi NBC, mass-media care furnizează rezultatele o fac din mai multe surse: institute de sondare din întreaga ţară, echipe de statisticieni şi analişti, date din state etc.

Datele sunt colectate din mai multe surse în ziua votării, reporterii şi institutorii de sondaje din întreaga ţară raportând rezultatele în timp util şi în mod continuu pe tot parcursul zilei. Datele referitoare la vot sunt colectate, de asemenea, prin intermediul site-urilor şi fluxurilor web ale statelor şi judeţelor. Cu toate acestea, este posibil ca presa americană să nu anunţe un câştigător încă de la 5 noiembrie, ca măsură de precauţie într-un climat politic extrem de tensionat. În 2020, victoria lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale a fost anunţată după patru zile de suspans intens.

În acest an, „totul se va decide în şapte state foarte disputate, iar în multe dintre ele nu vom avea suficiente date pentru a face o proiecţie înainte de sfârşitul serii, începutul zilei următoare sau, în unele cazuri, la câteva zile după alegeri”, a anticipat pentru AFP Joe Lenski, vicepreşedinte executiv al Edison Research, institutul care furnizează unui consorţiu de reţele (ABC, CBS, NBC News, CNN) exit-poll-uri, proiecţii şi numărători.

Trump anunţă că-şi va recunoaşte înfrângerea dacă „alegerile sunt corecte”

Vicepreședintele Kamala Harris și fostul președinte Donald Trump au egal de trei voturi fiecare în micul oraș Dixville Notch din New Hampshire, dând startul zilei alegerilor într-unul dintre primele locuri din țară care și-a raportat preferința prezidențială.

Donald Trump, care a votat marţi în alegerile americane la Palm Beach, în Florida, refuză să spună cum a votat cu privire la un proiect de lege privind avortul în acest stat, relatează The Associated Press. Întrebat cum a votat cu privire la o menţinere a restricţionării avortului după şase săptămâni de sarcină, el a evitat să răspundă în mod direct. El a spus că a făcut „o treabă bună dând înapoi statelor” dreptul de a legifera cu privire la avort.

Întrebat din nou, fostul preşedinte republican s-a răstit la un jurnalist. „Trebuie să încetezi să vorbeşti despre asta”, s-a răstit Trump.

Rezultatul alegerilor în statul-cheie Georgia urmează să fie cunoscute în noaptea de marţi spre miercuri, a anunţat secretarul de Stat local Brad Raffensperger. Aproximativ 70% dintre voturile exprimate în acest stat-cheie urmează să fie numărate „până marţi seara, la ora locală 20.00 (miercuri, 3.00, ora României)”, a declarat el presei.

Trump Media, compania mamă a platformei de social media a lui Donald Trump, Truth Social, a crescut cu mai mult de 15% în primele ședințe de tranzacționare, potrivit Sky News. Acțiunile cu volatilitate notorie, care se tranzacționează sub simbolul DJT, au scăzut de la un maxim de 54 $ (41,50 lire sterline) marțea trecută la aproximativ 30 $ (23 lire sterline) vineri. În această dimineață, valoarea sa de piață era de aproape 8 miliarde de dolari (6,68 miliarde de lire sterline), ceea ce nu este prea departe de capitalizarea The New York Times de aproximativ 8,7 miliarde de dolari. Dar fundamentele afacerii nu sunt deosebit de puternice, relatează NBC. În august, aceasta a înregistrat o pierdere trimestrială de 16 milioane de dolari (12,3 lire sterline) și un venit de mai puțin de 1 milion de dolari. Trump deține o participație de 57% în Trump Media, în valoare de aproximativ 4,5 miliarde de dolari (3,46 miliarde de lire sterline) începând cu această dimineață.

Candidatul republican la preşedinţie Donald Trump declară marţi că este pregătit să-şi recunoască înfrângerea de către Kamala Harris dacă „alegerile sunt corecte”, însă agită spectrul fraudelor electorale.

„Dacă pierd nişte alegeri, dacă alegerile au fost corecte, eu voi fi primul care să o recunoască. Până acum, cred că a fost echitabil”, a declarat, după ce a votat la Palm Beach, în Florida, candidatul la fotoliul de la Casa Albă.

Americanii merg marţi la urne pentru a-şi alege viitorul preşedinte, într-un scrutin ale cărui rezultate sunt uneori cunoscute chiar şi la câteva ore după închiderea secţiilor de votare, dar anul acesta cursa strânsă între democrata Kamala Harris şi republicanul Donald Trump ar putea prelungi aşteptarea, notează BBC într-o prezentare a următoarelor etape ale procesului electoral, conform AGERPRES. Primele secţii de votare se închid marţi seară la ora 18:00 EST (01:00 miercuri ora României), iar ultimele miercuri la 01:00 EST (08:00 ora României).

La unele alegeri câştigătorul a fost clar în noaptea sau în dimineaţa devreme după ziua alegerilor. De data aceasta însă, cursa pe muchie de cuţit în multe state ar putea determina instituţiile media să aştepte mai mult înainte de a publica proiecţiile asupra câştigătorului.

În plus, victoriile la diferenţe mici pot conduce la renumărarea voturilor. De pildă, în statul cheie Pennsylvania renumărarea va fi declanşată dacă diferenţa dintre câştigător şi al doilea clasat este de 0,5% sau mai puţin. De asemenea, sunt posibile şi contestaţii legale. Deja peste 100 de procese pre-electorale au fost deschise de republicani, inclusiv contestaţii asupra procesului de votare. Alte scenarii ce pot întârzia aflarea câştigătorului includ incidente în desfăşurarea scrutinului.

Pe de altă parte, procesul de numărare a voturilor a fost oarecum accelerat, inclusiv în statul cheie Michigan, iar la scrutinul de anul acesta sunt mult mai puţine voturi prin corespondenţă faţă de cel din anul 2020, în timpul pandemiei COVID-19. În acel an, reţelele americane de televiziune nu l-au declarat pe Joe Biden câştigător până în a patra zi după alegeri, când a devenit mai clar rezultatul din Pennsylvania.

La alte alegeri recente, timpul de aşteptare a fost mai scurt, cum s-a întâmplat în 2016, când Trump a fost declarat câştigător cu puţin timp înainte de ora 03:00 EST, la numai câteva ore după închiderea secţiilor de votare. Anterior, în 2012, victoria lui Barack Obama pentru al doilea mandat prezidenţial a fost indicată de proiecţii înainte de miezul nopţii în seara alegerilor.

În schimb, o excepţie notabilă a fost în anul 2000, când s-au confruntat George W. Bush şi Al Gore. A fost atunci nevoie de cinci săptămâni de aşteptare şi Bush a fost declarat câştigător după ce Curtea Supremă a oprit renumărarea voturilor în Florida.

Sistemul electoral american nu are la bază votul popular, ci votul majoritar dintr-un colegiu electoral alcătuit din electori proveniţi din fiecare stat, iar candidatul aflat pe primul loc într-un stat câştigă toţi electorii acelui stat (cu excepţia statelor Maine şi Nebraska). Acest sistem creşte incertitudinea asupra rezultatului şi a condus la apariţia aşa-numitelor state cheie, care pot tranşa scrutinul la o mică diferenţă de voturi. Avem astfel anul acesta şapte state cheie, în care analiştii estimează că atât Harris cât şi Trump au şanse realiste de câştig, respectiv Georgia, Carolina de Nord, Pennsylvania, Michigan, Wisconsin, Arizona şi Nevada. Participarea la vot a fost ridicată în votul anticipat, atât la votul în persoană cât şi la cel prin corespondenţă, cu un record în Georgia. În acest stat secţiile de votare se închid la ora 19:00 EST (02:00 ora României). În umătoarele două ore vor fi numărate circa 75% din voturi, estimează cel mai înalt responsabil cu procesul de votare din Georgia.

La 30 de minute după secţiile din acest stat se închid şi cele din Carolina de Nord, unde rezultatele sunt aşteptate dimineaţa devreme.

În Pennsylvania votarea se încheie la ora 20:00 EST (03:00 ora României), iar comentatorii cred că vor trece cel puţin 24 de ore înainte să fie numărate suficiente voturi care să contureze un câştigător.

În Michigan votarea se încheie la ora 21:00 EST (04:00 ora României), dar un rezultat nu este aşteptat până la sfârşitul zilei de miercuri.

În Wisconsin rezultatele din comitatele mai mici sunt aşteptate la scurt timp după închiderea urnelor la ora 21:00 EST (04:00 ora României), dar analiştii cred că un rezultat final va fi cunoscut cel mai devreme miercuri.

Primele rezultate din Arizona ar putea veni la ora 22:00 EST (05:00 ora României), dar cel mai mare comitat al statului afirmă că rezultatul nu va fi cunoscut mai devreme de miercuri dimineaţă. De asemenea, numărarea voturilor prin corespondenţă ar putea dura până la 13 zile. Şi în Nevada numărarea voturilor ar putea dura mai multe zile. În acest stat este permis votul prin corespondenţă cu condiţia să fie expediat cel târziu în ziua alegerilor şi să sosească nu mai târziu de 9 noiembrie.

Cât despre ordinea numărării voturilor, cele exprimate în ziua alegerilor sunt numărate primele, urmate de voturile anticipate şi cele prin corespondenţă, apoi cele care au fost contestate şi în final voturile din străinătate şi cele din bazele militare.

Responsabilii electorali locali – uneori numiţi, alteori aleşi – verifică, procesează şi numără voturile individuale, într-un proces cunoscut sub numele de „canvassing” (colportaj). Numărarea buletinelor de vot implică scanarea electronică a fiecăruia, iar în unele circumstanţe se recurge la numărări manuale sau la o verificare suplimentară.

Fiecare stat şi fiecare localitate au reguli riguroase cu privire la cine poate participa la acest proces, ordinea în care sunt procesate voturile şi ce părţi din proces sunt deschise publicului, inclusiv modul în care observatorii partidelor pot monitoriza şi interveni în numărarea voturilor. Odată ce toate voturile valabil exprimate a fost incluse în rezultatele finale, intră în joc un proces cunoscut sub numele de colegiu electoral, alcătuit din electorii care se vor reuni pe 17 decembrie în fiecare stat pentru a vota preşedintele.

Fiecărui stat îi este atribuit un anumit număr de electori, iar partidul candidatului clasat pe primul loc câştigă toţi electorii. Un sistem diferit este aplicat doar în statele Maine şi Nebraska, unde câştigătorul votului popular pe ansamblul statului primeşte doi electori, plus câte un elector pentru câştigătorul votului popular în fiecare district al Congresului (2 în Maine şi 3 în Nebraska).

Sunt în total 538 de electori pe ansamblul statelor SUA, fiind aşadar nevoie de o majoritate de 270 pentru a cunoaşte viitorul preşedinte.

Noul Congres al SUA se va reuni apoi pe 6 ianuarie pentru a număra voturile colegiului electoral şi a confirma noul lider la Casa Albă. Dacă cei doi candidaţi vor fi la egalitate cu acelaşi număr de voturi de colegiu electoral, 269 fiecare, atunci camera inferioară a Congresului SUA, Camera Reprezentanţilor, va vota preşedintele într-un proces cunoscut sub numele de „alegeri contingente”, în timp ce Senatul va vota vice-preşedintele. O asemenea situaţie nu a survenit însă în ultimele două secole. În final, inaugurarea noului preşedinte al SUA va avea loc pe 20 ianuarie 2025 în faţa Capitoliului. Preşedintele va depune jurământul de a respecta Constituţia şi apoi va susţine discursul inaugural.

Măsuri de securitate fără precedent pe străzi: Drone, geamuri antiglonţ şi un buton de panică

După una dintre cele mai violente campanii din istoria Statelor Unite ale Americii, cele 50 de state ale ţării şi-au întărit securitatea la centrele de votare pentru a garanta că alegerile din 5 noiembrie au loc în siguranţă şi că este astfel protejată integritatea fizică a oficialilor electorali şi a alegătorilor în eventualitatea în care se produc episoade violente, scrie EFE.

Sute de echipamente de securitate, drone, lunetişti, geamuri şi veste antiglonţ şi chiar un buton de panică conectat la numărul de urgenţă vor asigura buna desfăşurare a zilei electorale şi vor permite tuturor să-şi exercite dreptul de vot, informează Agerpres. Departamentul de Justiţie urma să trimită observatori electorali în 86 de jurisdicţii din 27 de state, inclusiv în cele considerate cheie. De altfel, la aceste alegeri se va înregistra cel mai mare număr de observatori federali din istorie.

Climatul de polarizare din ţară a escaladat progresiv până la cote fără precedent, de când, pe 6 ianuarie 2021, susţinătorii fostului preşedinte şi actualului candidat republican Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul SUA în momentul în care Congresul certifica victoria în alegeri a actualului preşedinte Joe Biden. Poliţia Capitoliului, conştientă că ceea ce s-a întâmplat în 2021 s-ar putea repeta, a efectuat în urmă cu câteva zile un exerciţiu de evacuare la care au participat 12 elicoptere, potrivit reţelei Fox News.

De-a lungul acestei legislaturi, Trump şi mulţi dintre aliaţii săi republicani au continuat să alimenteze teoria fraudei electorale în alegerile din 2020, iar în timpul actualei campanii electorale au pregătit terenul pentru a recurge la aceeaşi strategie în cazul în care candidatul republican pierde în faţa rivalei sale, candidata democrată Kamala Harris.

Pentru a preveni apariţia protestelor violente, aşa cum s-a întâmplat în 2020 împotriva birourilor electorale din comitate, statele, în special cele mai contestate, au alocat milioane de dolari guvernelor locale pentru a-şi consolida securitatea. Este cazul Maricopa, cel mai mare comitat din Arizona, unul dintre statele cheie la aceste alegeri, care, după ce Trump a susţinut în mod fals că a câştigat la ultimele alegeri, a fost ţinta a numeroase demonstraţii la birourile electorale. Îngrijorate de eventuale proteste sau chiar de violenţă, mai multe şcoli şi biserici din Arizona care au fost folosite drept centre de votare în trecut nu vor mai juca rolul de secţii de votare în acest an, a declarat un oficial electoral local pentru Reuters.

Biserica lui Iisus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă (LDS), care are peste 400.000 de membri în Arizona, a oferit mai multe spaţii pentru a fi folosite ca centre votare pentru a umple acest gol. Secretarul de stat al statului Arizona, Adrian Fontes, a explicat într-o conferinţă de presă că se vor lua măsuri de precauţie extreme şi se va întări securitatea cu drone, lunetişti pe acoperişuri, detectoare de metale şi „bariere fizice” la intrările în centre de votare.

„Am acceptat ideea că frica de violenţă a devenit obişnuită. Oficialii electorali din întreaga ţară spun că au nevoie de aceste măsuri pentru a se simţi în siguranţă”, a declarat Claire Woodall, fostă directoare executivă a Comisiei Electorale din Milwaukee (statul Wisconsin), într-o întâlnire cu jurnaliştii despre securitatea acestor alegeri prezidenţiale.

În alte comitate din ţară, cei care se ocupă de paza centrelor de vot vor fi protejaţi de veste antiglonţ şi vor purta la gât un buton de panică conectat la numărul de urgenţă.

„Nu am mai văzut aşa ceva vreodată. Coordonarea cu forţele locale este ceva nou pentru oficialii electorali. Unii vor avea, de asemenea, o persoană în apropiere pentru a se asigura că se simt confortabil şi în siguranţă în momentul în care intră în secţia de votare”, a explicat Woodall.

Unul dintre principalele obiective ale acestei coordonări între forţele locale şi funcţionari s-a concentrat pe pregătirea acestora pentru posibile scenarii. Au avut loc simulacre de atacuri armate, iar funcţionarii au învăţat să se baricadeze şi să facă garouri pentru a şti cum să acţioneze în cazul unui episod violent.

În statul decisiv Michigan, în 2020, susţinătorii lui Trump au pătruns în sala de convenţii din centrul oraşului Detroit şi au început să lovească în ferestre. Grilaje galbene pentru biciclete au fost aliniate anul acesta de ambele părţi ale bulevardului pe care se află acest centru. Vizitatorii trebuie să treacă prin detectoare de metale şi aproximativ 15 poliţişti patrulează în jurul sălii. Un oficial electoral din Detroit, Daniel Baxter, a declarat că au fost amplasaţi poliţişti pe acoperiş şi în jurul clădirii.

Peter Simi, profesor de sociologie la Universitatea Chapman din California, care a cercetat ameninţările împotriva oficialilor publici, a spus că cel mai rău scenariu ar fi ca Trump să piardă şi să nu-şi recunoască înfrângerea. Simi consideră că, mai degrabă decât o repetare a atacului din 2021 asupra Capitoliului de către susţinătorii lui Trump, un posibil conflict în acest an ar putea consta în „evenimente dispersate, difuze în mai multe puncte”, care ar fi mai dificil de abordat de către forţele de ordine.

Pe lângă eforturile administraţiilor, şi alte organizaţii ale societăţii civile s-au concentrat pe această problemă. Este cazul Comitetului pentru Alegeri Sigure, un grup de experţi în administrarea electorală care a creat ghiduri de buzunar cu punctele cheie ale legilor electorale pentru fiecare stat, adaptate la legislaţia locală, pentru a accelera acţiunile celor care vor asigura securitatea în alegeri împotriva eventualelor ameninţări sau tentative de intimidare. În plus, Garda Naţională a fost sau va fi activată în 19 state pentru a contribui la menţinerea ordinii, scrie Reuters.

Un oficial din domeniul apărării a declarat luni că Alabama, Arizona, Delaware, Iowa, Illinois, Carolina de Nord, New Mexico, Oregon, Wisconsin şi statul Washington beneficiază în prezent de misiuni ale Gărzii Naţionale, în timp ce Washington DC, Colorado, Florida, Hawaii, Nevada, Oregon, Pennsylvania, Tennessee, Texas şi Virginia de Vest dispun de trupe aflate în aşteptare.

Videoclipuri falsificate ar putea influența alegerile din SUA

FBI emite un avertisment cu privire la circulația unor videoclipuri falsificate legate de alegerile din SUA. Instituția neagă acuzațiile conform cărora ar fi încurajat votul prin corespondență și respinge afirmațiile referitoare la frauda electorală în anumite închisori. Autoritățile sugerează că dezinformarea ar putea proveni din partea Rusiei, informează Mediafax.

FBI a anunțat că două videoclipuri din mediul online care susțin că agenția a emis avertismente cu privire la amenințările teroriste la locurile de votare și la rapoartele privind votul în închisorile din statele cheie la alegeri sunt false, potrivit CNN. FBI a anumit informațiile „fabricate” și „neautentice”.

„FBI a fost informat despre două cazuri în care numele și însemnele sale au fost folosite greșit pentru a promova narațiuni false în jurul alegerilor. Primul este un clip de știri fabricat care se pretinde a fi un avertisment terorist emis de FBI. Clipul de știri fabricat relatează în mod fals că FBI ar fi afirmat că americanii ar trebui să voteze de la distanță din cauza unei amenințări teroriste mari la secțiile de votare. Acest videoclip nu este autentic și nu reprezintă cu exactitate situația actuală de amenințare sau siguranța locului de votare”, a transmis FBI prin intermediul unui comunicat.

„În plus, un videoclip fabricat care conține un comunicat de presă fals al FBI susține că în cinci închisori din Pennsylvania, Georgia și Arizona votul deținuților a fost fraudat (…) Nici acest videoclip nu este autentic, iar conținutul său este fals”, a adăugat FBI.

Experții americani au analizat imaginile și au găsit urme ale rețelei de dezinformare Doppelganger din Rusia. Este vorba despre o companie privată care acționează în numele statului rus. Totuși, FBI nu a spus cine s-ar putea afla în spatele videoclipurilor false.

Bătălia miliardarilor: Sume imense investite în cei doi candidați

Mai mult de 15 miliarde de dolari au fost cheltuiţi prin diverse canale în această campanie prezidenţială americană, în special de către miliardarii americani, potrivit news.ro. Iar în ceea ce priveşte numărul de miliardari, Kalama Harris a fost câştigătoarea clară. Candidatul democrat a primit sprijin financiar din partea a cel puţin 81 dintre aceştia, faţă de doar 50 pentru Donald Trump.

Chiar şi aşa, acestea au o pondere mai mare în campania republicană, cu aproximativ o treime din donaţiile colectate, comparativ cu 6% pentru democraţi.

De partea republicanilor se află, desigur, Elon Musk, care este deosebit de implicat în obţinerea realegerii fostului preşedinte. El a donat deja aproape 120 de milioane de dolari, deşi a precizat că acesta este doar începutul. Dar cel mai generos până acum este Tim Mellon, moştenitorul unei familii de bancheri, care a pus pe masă 150 de milioane de dolari pentru a-l susţine pe Donald Trump.

Cât despre Kamala Harris, 50 de milioane de dolari au fost donaţi de Bill Gates. Fondatorul Microsoft şi-a justificat decizia vorbind despre o alegere de o importanţă fără precedent. Tot în domeniul tehnologiei, co-fondatorul Facebook, Dustin Moskovitz, a donat 38 de milioane de dolari.

Michael Bloomberg, executiv media şi fost primar al New York-ului, a donat 50 de milioane de dolari.

În ceea ce priveşte companiile şi sectoarele economice, industria aeriană votează masiv în favoarea lui Donald Trump, American Airlines, United, Delta şi Southwest semnând donaţii. La fel a făcut şi producătorul Boeing. Walmart şi Costco sunt, de asemenea, implicate în distribuţie.

Ca în cazul tuturor miliardarilor, tehnologia este foarte prezentă în familia Harris. Microsoft, Apple, Nvidia, Adobe, Amazon, Facebook, Oracle – cele mai mari grupuri din Sillicon Valley au semnat toate cecuri. Cel mai mare este cel al Google, care a donat peste un milion de dolari democraţilor.

Sumele implicate sunt uluitoare şi par nelimitate. În timp ce persoanele fizice pot dona doar 3.300 de dolari pe an direct pentru campania unui candidat, pot fi utilizate alte canale, cum ar fi PAC (comitetele de acţiune politică). Acestea sunt organizaţii private, independente, care acţionează oficial în numele unui candidat şi permit donaţii de până la 5.000 de dolari de persoană. Apoi există super PAC-urile, care nu au legături oficiale cu candidaţii, dar acţionează în numele acestora. Şi aici nu există limite, de unde şi sumele exorbitante.

Peste 125 de milioane de lire pe victoria lui Trump

Sondajele de opinie nu sunt singurele care prezic rezultatul alegerilor din Statele Unite. Casele de pariuri urmăresc la rândul lor evoluțiile de peste ocean. Conform Sky News, până acum, s-au pariat peste 125 de milioane de lire pe o victorie a lui Trump și 46 de milioane de lire pe Harris.

Platforma BetFair Predicts, care utilizează date în timp real din piețele de pariuri pentru alegerile din SUA, pentru a vizualiza și prezice șansele de câștig ale candidaților, a împărtășit ce cred bookmakerii că se va întâmpla în cele șapte state-cheie, care pot fi decisive în rezultatul final.

Bookmakerii estimează că Donald Trump va câștiga cinci dintre cele șapte state – inclusiv Pennsylvania, cu 19 voturi electorale esențiale. Iată proiecțiile actuale: în Pennsylvania, Trump este estimat câștigător, cu o cotă de 8/11 (52%), în timp ce Harris are o cotă de 5/4 (48%). În Arizona, Trump este favorit, cu o cotă de 2/7 (73%), iar Harris are 100/30 (27%). În Georgia, Trump are șanse de 4/7 (64%) să câștige, în timp ce Harris are o cotă de 7/4 (36%).

În Michigan, Harris este prognozată câștigătoare, cu o cotă de 8/15 (63%), iar Trump are 15/8 (37%). În Nevada, Trump este estimat să câștige, cu o cotă de 4/5 (58%), iar Harris are 5/4 (42%). În Carolina de Nord, Trump este favorit, cu o cotă de 8/15 (63%), iar Harris are 15/8 (37%). În Wisconsin, Harris este prognozată câștigătoare, cu o cotă de 8/11 (59%), iar Trump are 5/4 (41%).

Pe baza acestor proiecții, BetFair Predicts estimează că, în piața generală a câștigătorilor, Donald Trump are 4/6 (60% șanse), iar Kamala Harris are 6/4 (40% șanse).