Atacurile Iranului împing țările arabe spre război – Toate statele din Golf au fost vizate! SUA, grăbite să „termine” Teheranul înainte să li se termine propriul stoc de muniție

Pentru prima dată în istorie, toate statele din Consiliul de Cooperare al Golfului au fost vizate, în mai puțin de 24 de ore, de atacuri lansate de același actor regional. După ofensiva comună a SUA și Israelului împotriva Iranului, Teheranul a răspuns cu sute de rachete balistice, rachete de croazieră și drone, direcționate către Bahrain, Qatar, Kuweit, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, dar și către Iordania și Irak, potrivit publicației Breaking Defense citată de Mediafax.

În Emiratele Arabe Unite, Ministerul Apărării a anunțat că forțele aeriene și sistemele de apărare antiaeriană au interceptat 165 de rachete balistice, două rachete de croazieră și 541 de drone iraniene de la începutul atacurilor. Totuși, 35 de drone au căzut pe teritoriul țării, provocând pagube materiale. Kuweitul a raportat interceptarea a 97 de rachete balistice și 283 de drone, Bahrainul – care găzduiește Flota a 5-a a SUA – a doborât 45 de rachete și nouă drone, inclusiv modele Shahed-136. De asemenea, Qatarul a anunțat că a interceptat 18 rachete balistice, rachete de croazieră și drone, precizând că operațiunile au fost realizate atât cu avioane de luptă, cât și cu sisteme de apărare antiaeriană de la sol. Arabia Saudită a confirmat că a fost vizată, fără să publice cifre detaliate.

Deși oficial țintele au fost bazele americane din regiune, mai multe proiectile au lovit infrastructura civilă, inclusiv aeroporturi și clădiri urbane, amplificând tensiunea politică în capitalele din Golf. „Pentru prima dată în istorie, toate statele Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC) au fost vizate de același actor în decurs de 24 de ore. Scenariul lor de coșmar, vechi de mult timp, a devenit realitate”, a explicat Sinem Cengiz, specialistă în politica statelor din Golf la Universitatea din Qatar. Ea a subliniat că, deși se anticipa un răspuns iranian în cazul unui atac american, amploarea operațiunii „a șocat atât elitele politice din Golf, cât și opinia publică”.

Lovirea infrastructurii civile, intenționat sau nu, marchează o schimbare de prag strategic. „Iranul a depășit o linie periculoasă. Scopul poate fi creșterea tensiunilor în Golf pentru a pune presiune pe SUA, dar acest calcul se poate întoarce împotriva sa. Există riscul de a împinge statele GCC mai aproape de tabăra americană în acest război”, avertizează Cengiz, referindu-se la alianța regională care reunește Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Bahrain și Oman.

Răspunsul la valul de rachete și drone iraniene a însemnat o mobilizare amplă a autorităților din statele din Golf. Au fost dispersate aeronave militare, a fost consolidată infrastructura critică, au fost activate centre alternative de comandă și control, iar la nivel civil au fost emise alerte de adăpostire, școlile au fost închise și circulația publică a fost restricționată. Cu toate acestea, conflictul a scos la iveală limitele sistemelor de apărare din regiune. „Conflictul a arătat vulnerabilități structurale. În ciuda deceniilor de cheltuieli masive pentru apărare, statele din Golf rămân extrem de expuse războiului cu rachete și drone. Sistemele de apărare pot intercepta, dar nu la scară largă și nu la costuri reduse. Atacurile de saturare rămân o preocupare serioasă”, afirmă analiștii.

În același timp, „coordonarea colectivă între statele din Golf rămâne limitată și, din punct de vedere operațional, aproape inexistentă dincolo de declarațiile publice”. Toate guvernele din Golf și-au rezervat public dreptul de a răspunde agresiunii iraniene, iar experții în securitate avertizează că actuala strategie de interceptare ar putea să nu fie suficientă pe termen mediu: „Dacă atacurile iraniene continuă pe parcursul săptămânii, mă aștept ca statele arabe din Golf să participe, în cele din urmă, la contraatacuri împotriva Iranului”.

„În special Emiratele Arabe Unite ar trebui urmărite în acest sens, dar și Arabia Saudită. Ele trebuie să restabilească un anumit nivel de descurajare, iar simpla adoptare a unei poziții pasive și consumarea apărării antiaeriene nu va fi suficientă”.

Actuala criză este primul test real pentru sistemul regional de apărare coordonat de SUA, după deschiderea, în ianuarie, a centrului de coordonare pentru apărare aeriană și antirachetă de la baza Al Udeid din Qatar. Dacă interceptările nu vor reuși să oprească valurile următoare de atacuri iraniene, statele din Golf ar putea fi nevoite să treacă de la o strategie strict defensivă la una ofensivă, spun specialiștii în apărare.

Statele Unite se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra stocurilor de muniţie, pe fondul campaniei aeriene intense împotriva Iranului şi al eforturilor de a contracara represaliile Teheranului, avertizează foști şi actuali oficiali, precum şi analişti militari, citaţi de Wall Street Journal.

Potrivit acestora, SUA şi aliaţii regionali încearcă să distrugă rapid capacităţile iraniene de rachete şi drone, înainte ca rezervele de interceptori de apărare antiaeriană să fie epuizate. Dimensiunea exactă a stocurilor este clasificată, însă conflictele repetate din Orientul Mijlociu au erodat semnificativ aşa-numita „adâncime a magaziei” Pentagonului, notează news.ro. De sâmbătă dimineaţă, forţele americane şi aliate au lovit ţinte militare şi de comandă din Iran, inclusiv lansatoare de rachete, drone şi aerodromuri. Un oficial american a declarat că loviturile preventive au urmărit limitarea capacităţii Iranului de a riposta. Preşedintele Donald Trump a afirmat că bombardamentele „grele şi precise” vor continua atât timp cât va fi necesar.

Represaliile iraniene au fost până acum mai limitate decât în conflictul precedent de 12 zile, când Teheranul a lansat peste 500 de rachete. Pentagonul a anunţat că apărarea antiaeriană a respins cu succes majoritatea atacurilor, deşi unele proiectile au lovit ţinte, în special în statele din Golful Persic. Un motiv major de îngrijorare pentru SUA îl reprezintă consumul rapid de interceptori THAAD, Patriot şi rachete de tip Standard Missile, utilizate pentru apărare antiaeriană şi antibalistică. În paralel, stocurile de rachete de croazieră Tomahawk şi alte muniţii de precizie lansate din aer şi de pe mare sunt, de asemenea, în scădere, după utilizări intense în Orientul Mijlociu şi în alte operaţiuni recente.

Analiştii avertizează că aceste tipuri de muniţii ar fi esenţiale într-un potenţial conflict cu China, iar rezervele actuale s-ar putea epuiza rapid. Pentagonul accelerează eforturile de refacere a stocurilor, însă producţia nu ţine pasul cu ritmul consumului.

Implicarea Israelului în loviturile împotriva Iranului reduce presiunea asupra muniţiilor americane, dar şi Israelul se confruntă cu propriile limitări de stoc, inclusiv la interceptori şi rachete aer-sol. Oficiali americani afirmă că, dacă războiul se prelungeşte, Washingtonul ar putea fi nevoit să apeleze la stocurile din regiunea Pacificului, o decizie cu implicaţii strategice majore.

Nu au existat semne că Iranul urma să atace SUA primul

Oficialii administraţiei Trump au recunoscut duminică, în cadrul unor şedinţe cu uşile închise cu personalul Congresului, că nu au existat informaţii care să sugereze că Iranul intenţiona să atace primul forţele americane, au declarat două persoane familiarizate cu acest subiect, potrivit Reuters și news.ro.

Statele Unite şi Israelul au lansat sâmbătă cele mai ambiţioase atacuri asupra Iranului din ultimele decenii, ucigându-l pe liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei, scufundând nave de război iraniene şi lovind până acum peste 1.000 de ţinte, potrivit oficialilor. Dar declaraţiile de duminică adresate Congresului par să infirme unul dintre argumentele cheie pentru război invocate de înalţi oficiali ai administraţiei. Ei au declarat reporterilor cu o zi înainte că preşedintele Donald Trump a decis să lanseze atacurile în parte din cauza unor indicii că iranienii ar putea lovi forţele americane din Orientul Mijlociu „poate preventiv”.

Trump, a spus unul dintre oficiali, nu avea de gând să „stea cu mâinile în sân şi să permită forţelor americane din regiune să încaseze atacurile”. Oficialii Pentagonului au informat personalul democrat şi republican al mai multor Comisii de Securitate Naţională din Senat şi Camera Reprezentanţilor timp de peste 90 de minute cu privire la atacul SUA asupra Iranului, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Dylan Johnson.

În cadrul briefingurilor, oficialii administraţiei au subliniat că rachetele balistice ale Iranului şi forţele proxy din regiune reprezentau o ameninţare iminentă pentru interesele SUA, dar nu existau informaţii despre un atac al Teheranului asupra forţelor americane, au declarat pentru Reuters două surse, care au vorbit sub condiţia anonimatului. Trump a declarat că atacul, care se preconizează că va dura câteva săptămâni, are scopul de a se asigura că Iranul nu va putea avea arme nucleare, de a limita programul său de rachete şi de a elimina ameninţările la adresa Statelor Unite şi a aliaţilor săi. El a îndemnat iranienii să se revolte şi să răstoarne guvernul.

Cu toate acestea, democraţii l-au acuzat pe Trump că a declanşat un război ales şi au criticat argumentele sale pentru abandonarea negocierilor de pace, despre care mediatorul Oman a spus că încă mai sunt promiţătoare. Trump a susţinut, fără a prezenta dovezi, că Iranul era pe cale să îşi asigure în curând capacitatea de a lovi Statele Unite cu o rachetă balistică. Afirmaţia sa privind rachetele nu a fost susţinută de rapoartele serviciilor de informaţii americane şi părea exagerată, au declarat pentru Reuters surse familiarizate cu rapoartele.

Întrebările privind justificarea războiului apar în contextul în care armata americană a dezvăluit duminică primele victime americane ale conflictului. Trei soldaţi americani au fost ucişi şi cinci grav răniţi, a declarat duminică Comandamentul Central al SUA, adăugând că alţi câţiva soldaţi americani au suferit răni uşoare provocate de şrapnel şi comoţii cerebrale.

Avioanele şi navele de război americane au lovit peste 1.000 de ţinte iraniene de când Trump a ordonat începerea operaţiunilor militare majore, a declarat armata. Atacurile includ bombardiere stealth B-2 care au aruncat bombe de 900 kg asupra unor instalaţii iraniene subterane fortificate de rachete.