Atac SINUCIGAȘ la Kabul: Zeci de morți și de răniți. Americanii FUG din Afganistan. Biden: „Nu vă vom ierta, nu vom uita, vă vom vâna și vă vom face să plătiți!”

Cu doar câteva zile înainte de termenul la care evacuarea Afganistanului trebuia încheiată, evenimentele au luat o turnură dramatică. O serie de explozii care au avut loc joi în apropierea aeroportului din Kabul a blocat întreaga operațiune de evacuare. Evenimentele se desfășoară cu repeziciune, însă proporția dezastrului, în termen de victime umane, crește de la un minut la altul. Forţele britanice au intrat în faza finală a evacuărilor de pe aeroportul din Kabul, care se vor încheia ‘în câteva ore’, a anunţat vineri Ministerul Apărării de la Londra, transmit Reuters şi AFP.

Minstrul Ben Wallace a explicat la postul Sky News că, la ora 03:30 GMT, Marea Britanie a „închis Baron Hotel”, unde erau chemaţi candidaţii la plecarea în Regatul Unit, a „închis centrul de procesare” a solicitanţilor de azil şi Abbey Gate, unul din cele trei puncte de acces la aeroportul din Kabul, unde s-a produs joi unul din cele două atentate sinucigaşe revendicate de gruparea jihadistă Statul Islamic. Eforturile se concentrează acum pe evacuarea cetăţenilor britanici şi a altora care au primit deja autorizarea de a pleca şi se află deja la aeroport, a indicat ministerul. Nicio altă persoană nu va mai fi chemată la aeroport pentru evacuare, au precizat autorităţile.

„Regretăm profund că nu toţi au putut fi evacuaţi în cursul acestui proces”, a declarat ministrul Ben Wallace într-un comunicat. El a avertizat că ameninţarea de noi atacuri va creşte pe măsură ce operaţiunea se apropie de final.

Și Spania a anunţat vineri sfârşitul operaţiunilor sale de evacuare de la Kabul, odată cu sosirea „ultimelor două zboruri spaniole” din Dubai, după ceva mai mult de o săptămână de la crearea acestui pod aerian în urma cuceririi Afganistanului de către talibani, transmite AFP. Un avion militar A400 a sosit din Dubai, venind de la Kabul, la ora 07.20, iar un al doilea zbor urma să aterizeze la 08:20. Cu aceste două zboruri, evacuarea de către Spania a colaboratorilor afgani şi a familiilor lor se încheie, a anunţat guvernul într-un comunicat.

Bilanțul victimelor în urma exploziilor de joi din Kabul s-a mărit la cel puțin 90 de morți, inclusiv 13 membri ai serviciilor militare americane, și 150 de răniți, a declarat, pentru CNN, un oficial de la Ministerul Sănătății din Afganistan. Bilanțul victimelor în urma exploziilor de joi din Kabul s-a mărit la cel puțin 90 de morți, inclusiv 13 membri ai serviciilor militare americane, și 150 de răniți, a declarat, pentru CNN, un oficial de la Ministerul Sănătății din Afganistan.

Președintele Joe Biden a ieșit într-o conferință de presă la Casa Albă și a reacționat joi, după atentatul de la Kabul, cu un mesaj ferm adresat teroriștilor: „Nu vom uita, nu vom ierta, vă vom vâna și vă vom face să plătiți!”.

Pe de altă parte, el a spus că operațiunile de evacuare vor continua până la termenul stabilit, 31 august, și nu a exclus posibilitatea de a trimite forțe suplimentare în interiorul Afganistanului, dacă asta îi vor cere militarii în încercarea de a scoate cât mai mulți oameni din țară. Drapelele în Statele Unite vor fi coborâte în bernă, iar președintele va vorbi personal cu familiile militarilor căzuți la datorie, a anunțat ulterior purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

Atacurile de joi de pe aeroportul din Kabul sunt cea mai grea pierdere pentru trupele americane din Afganistan din ultimii zece ani. În august 2011, un elicopter care transporta forțe speciale americane a fost doborât de trupele talibane în Valea Tangi, la aproximativ 97 km sud-vest de Kabul. 30 soldați americani au fost uciși în acea zi. Gruparea teroristă Stat Islamic a revendicat atentatul de la aeroportul din Kabul, scrie BBC. Anunțul a fost făcut pe contul lor media de pe canalul Telegram. Gruparea a arătat că un atacator sinucigaș – pe care l-au identificat – a detonat o vestă cu explozivi în mijlocul trupelor americane și al afganilor de la aeroport. Și oficialii militari americani declaraseră că principalul suspect în cazul exploziilor este aripa locală a grupării Stat Islamic.

Forțele coaliției au procedat la mai multe explozii controlate în interiorul aeroportului internațional Hamid Karzai, a declarat pentru CNN purtătorul de cuvânt al CENTCOM american, maiorul John Rigsbee.

La începutul acestei săptămâni, secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, declara: „Dacă va fi nevoie de distrugerea unor echipamente de pe aeroportul internațional Hamid Karzai, atunci vom face acest lucru și vom face acest lucru în mod corespunzător”, dacă SUA și coaliția nu-și pot lua anumite echipamente.

Între timp, după ce au fost raportate alte explozii în apropiere de Kabul după atacul de joi, purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a postat pe Twitter: „Astăzi, seara târziu, s-au auzit explozii în interiorul aeroportului din Kabul. Exploziile au fost efectuate de forțele americane pentru a le distruge echipamentele. Locuitorii din Kabul nu ar trebui să fie îngrijorați” .

Generalul Kenneth McKenzie, şeful Comandamentului central al armatei americane (Centcom), a declarat joi, într-o conferință de presă, că în explozia de la aeroportul din Kabul și-au pierdut viața 12 militari americani, iar 15 au fost răniți. Din descrierea lui, atacatorul a provocat explozia în zona intrării Abbey în aeroport, unde au loc perchezițiile corporale ale celor care vor să intre în aeroport pentru a se urca în avion. El nu a putut specifica dacă a fost un atacator sau mai mulți, dar a spus că cei care ajung la aeroport trec prin mai multe filtre de control, inclusiv ale talibanilor, cu care forțele americane se coordonează în vederea finalizării evacuării.

„Se pare că cineva a reușit să se apropie destul de mult”, a mai spus el, precizând că explozia a avut loc chiar la intrarea în aeroiport, nu în incinta acestuia.

De asemenea, gen. McKenzie a mai spus că nu se cunoaște identitatea atacatorului și că se verifică dacă atacul a fost pus la cale de gruparea ISIS-K sau de alt grup terorist. Șeful Centcom nu a putut da amănunte despre explozia de la hotelul Baron, spunând că are loc o investigație în privința circumstanțelor în care s-a produs. Gen. McKenzie a mai precizat că acțiunea de evacuare a Kabulului continuă așa cum a fost planificată.

Cu doar câteva zile înainte de termenul la care evacuarea Afganistanului trebuia încheiată, evenimentele au luat o turnură dramatică. O serie de explozii care au avut loc joi în apropierea aeroportului din Kabul a blocat întreaga operațiune de evacuare. Evenimentele se desfășoară cu repeziciune, însă proporția dezastrului, în termen de victime umane, crește de la un minut la altul, ajungând vineri după-amiază la 110 morți.

Talibanii fac orice pentru a scăpa de occidentali – Concesia făcută americanilior

Talibanii s-au angajat să-i lase să plece pe americani şi pe afganii în situaţie de risc care se vor afla în Afganistan după 31 august, a declarat şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, relatează AFP şi Reuters. În prezent mai sunt de evacuat circa 1.500 de americani din Afganistan potrivit evaluărilor, a precizat secretarul de stat american în cadrul unei conferinţe de presă. Până acum, SUA au evacuat din Afganistan circa 4.500 de americani şi familiile lor.

România este pe acceași lungime de undă cu talibanii: Condamnă atentatele din Kabul

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a condamnat atacurile teroriste de joi de la Kabul, precizând că autorităţile sunt în contact cu cei nouă cetăţeni români rămaşi în Afganistan, care nu au fost afectaţi de atacuri. La fel ca România, talibanii au condamnat și ei atentatele sinucigașe.

„Condamn cu fermitate atacurile teroriste de azi din Kabul. Condoleanţe familiilor victimelor & refacere grabnică celor răniţi! Celula de criză interinstituţională e în contact cu cei 9 cetăţeni români aflaţi încă în Afganistan, care nu au fost afectaţi de atacuri”, a scris Bogdan Aurescu.

Pentagonul a anunţat joi că în afara aeroportului din Kabul a avut loc o explozie. Un oficial american a declarat că explozia a fost cauzată de un sinucigaş cu bombă. Potrivit Reuters, au fost ucise cel puţin 13 persoane, între care şi copii. Un oficial taliban a spus că cel puţin 11 oameni au murit, între care femei şi copii, şi că mai mulţi talibani care păzeau au fost răniţi. Aceste date nu au fost confirmate încă. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a condamnat ferm atentatul. Angela Merkel a denunţat atentatul „absolut josnic”.

Oficiali americani cred că gruparea ISIS-Khorasan se află în spatele acestor atacuri, afirmă o sursă citată de Reuters ce are cunoştinţă de discuţiile despre Afganistan din Congresul SUA. O a doua sursă guvernamentală americană familiară cu activitatea serviciilor de informaţii afirmă că, în timp ce SUA investighează exploziile de la Kabul, acestea poartă „toate amprentele” unui atac comis de respectiva grupare.

ISIS-Khorasan, sau Statul Islamic al Khorasan (ISKP), o grupare constituită din transfugi talibani în provincia Khorasan, este considerată chiar mai radicală decât talibanii care au preluat puterea în Afganistan pe 15 august şi se află în conflict cu aceştia. Atacurile survin în timp ce statele implicate în operaţiunile de evacuare de la Kabul se grăbesc să efectueze ultimele zboruri după ce Statele Unite avertizaseră asupra iminenţei unui atac terorist asupra aeroportului. Ambasada SUA la Kabul le-a transmis miercuri cetăţenilor americani o atenţionare să nu se apropie de aeroport, din cauza unor „ameninţări de securitate”.

Degradarea situaţiei de securitate din capitala afgană a determinat statele participante la aceste operaţiuni de evacuare să anunţe încheierea lor chiar înainte de 31 august, data la care SUA au confirmat că-şi vor retrage din Afganistan ultimele efective militare, concentrate acum pe aeroportul din Kabul.

Talibanii spun că vor să colaboreze cu Occidentul în „combaterea terorismului și eradicarea traficului de opiu”

Talibanii susțin că au oprit cultivarea macului pentru opiu și fluxul ilegal de droguri ultima dată când au fost la putere în Afganistan. Însă, cu toate că a existat o scădere accentuată în 2001, ultimul an în care au condus țara, cultivarea macului pentru opiu în zonele controlate de talibani a crescut în anii următori. Plantele de mac de opiu pot fi rafinate și astfel se obține baza pentru mai multe droguri care provoacă dependențe puternice, inclusiv heroina.

Afganistanul este cel mai mare producător mondial de opiu, potrivit Oficiului pentru Droguri și Criminalitate de la ONU (UNODC). Producția de opiu din această țară reprezintă mai mult de 80% din cea mondială, potrivit BBC. În 2018, UNODC a estimat că producția de opiu a contribuit cu până la 11% la economia țării.

După ce talibanii au preluat controlul asupra Afganistanului, purtătorul de cuvânt Zabihullah Mujahid a spus: „Când am fost la putere înainte, nu a existat niciun fel de producție de droguri”. El a spus că „vom aduce din nou cultivarea de opiu la zero” și că va fi eradicată contrabanda.

La început, cultivarea macului pentru opiu a crescut substanțial sub conducerea talibanilor – de la aproximativ 41.000 de hectare în 1998 la peste 64.000 în 2000, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Acestea erau în mare parte în provincia Helmand controlată de talibani și generau 39% din producția ilicită de opiu din lume. Dar, în iulie 2000, talibanii au interzis cultivarea macului de opiu în zonele controlate de ei. Chiar și un raport al ONU din mai 2001 a subliniat „succesul interdicției cultivării macului în zonele controlate de talibani”.

În urma acestei măsuri a talibanilor, s-a înregistrat o scădere notabilă a capturilor de opiu și heroină la nivel global în 2001 și 2002. Însă lucrurile s-au schimbat de atunci. Deși au existat culturi în regiunile controlate până de curând de fostul guvern, cele mai multe au fost concentrate în zonele deținute de talibani. Spre exemplu, provincia Helmand din sudul Afganistanului, a avut cele mai mari suprafețe cultivate cu mac în 2020, când a fost controlată de talibani. Fermele de opiu sunt o sursă majoră de locuri de muncă în Afganistan, în 2019 oferind aproape 120.000 de joburi, potrivit unui sondaj UNODC.

Talibanii profită direct prin taxe și impozite pe culturile de opiu și indirect prin prelucrare și trafic, spune Departamentul de Stat al SUA care spune că taxa de cultivare plătită de fermieri este de 10% din profit. Impozitele sunt colectate și de la laboratoarele care transformă opiul în heroină, dar și de la comercianții care fac contrabandă cu droguri. Se estimează talibanii ar încasa între 100 și 400 de milioane de dolari anul din activitățile ilicite cu droguri, potrivit inspectorului general special pentru reconstrucția afgană (Sigar).

Heroina provenită din opiu cultivat în Afganistan reprezintă 95% din piața din Europa. Doar 1% din heroina din SUA este din Afganistan, potrivit Agenției antidrog din SUA. Majoritatea provine din Mexic. Între 2017 și 2020, peste 90% dintre opioide au fost traficate pe cale terestră, însă recent s-a înregistrat o creștere a capturilor de pe mare, pe rutele dintre Oceanul Indian și Europa. Deși au existat fluctuații, producția de opiu și confiscările au arătat o tendință ascendentă în ultimele două decenii în ceea ce privește cultivarea macului în Afganistan.

Talibanii spun că își doresc să colaboreze cu Occidentul și încearcă din nou să arate că sunt „mai moderați” față de perioada în care au mai condus Afganistanul la mijlocul și sfârșitul anilor 1990. Într-un prim interviu pentru o publicație occidentală, purtătorul de cuvânt al talibanilor susține că gruparea militantă își dorește să colaboreze cu țările occidentale în domenii precum „combaterea terorismului, reducerea numărului de refugiați și eradicarea traficului cu opiu”.

În ciuda situației extrem de tensionate de la aeroportul din Kabul și a conflictului de 20 de ani pe care l-au purtat cu forțele misiunii occidentale, Mujahid și-a exprimat speranța că talibanii vor „construi relații bune cu comunitatea internațională” susținând că își dorește cooperare în domenii precum „combaterea terorismului, reducerea numărului de refugiați și eradicarea traficului cu opiu”.

Revenirea talibanilor la putere crește cererea de armament rusesc. Rusia va livra arme și elicoptere țărilor vecine cu Afganistan

Rusia a anunţat joi că portofoliul său de comenzi a crescut recent, prin cereri din partea unor ţări din Asia Centrală, cărora le va furniza armament şi elicoptere pe fondul temerilor legate de victoria talibanilor în Afganistan, relatează AFP.

„Lucrăm deja la un număr de comenzi din partea unor ţări din regiune privind furnizarea de elicoptere ruseşti, arme de calibru mic şi sisteme moderne de protecţie a frontierelor”, a declarat Aleksandr Miheiev, directorul general al Rosoboronexport, societatea responsabilă cu exportul de armament în Rusia, pentru agenţia de presă RIA Novosti. Ţările din Asia Centrală, în special Uzbekistan şi Tadjikistan, care se învecinează cu Afganistanul şi care s-au confruntat cu atacuri jihadiste în anii 1990 şi 2000, exprimă temeri după revenirea talibanilor la putere.

Moscova, care consideră Asia Centrală ca făcând parte din zona sa de influenţă şi dispune de baze militare în regiune, se teme de eventuale incursiuni ale jihadiştilor afgani, inclusiv „combatanţi deghizaţi în refugiaţi” pe teritoriul rus. Avântul traficului de opiu şi heroină este o altă sursă de îngrijorare a ţărilor. Rusia a adoptat o atitudine conciliantă faţă de talibani, recunoscându-le victoria şi invitând la un „dialog naţional” pentru a forma un guvern reprezentativ.

Cu toate acestea, după manevre militare comune desfăşurate de Rusia în Uzbekistan şi în Tadjikistan, noi exerciţii sunt preconizate pentru 7-9 septembrie în Kârgâzstan între statele membre ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB, acronim în limba rusă), o alianţă militară condusă de Moscova. Aceste manevre vor avea ca scop antrenamente pentru „distrugerea grupurilor armate ilegale care au invadat teritoriul unui stat membru al ODKB” ( Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan), potrivit unui purtător de cuvânt al acestei alianţe de securitate regională, citat de Interfax. Talibanii au asigurat că nu ameninţă alte ţări din Asia Centrală.

Canalul rusesc de propagandă Russia Today a „fotografiat armele” refugiaților afgani

Canalul rusesc de propagandă Russia Today furnizează o manipulare flagrantă, dorind să lege imaginea refugiaților afgani de cea a teroriștilor, transmite agenția de presă antiguvernamentală Nexta din Belarus. Prima fotografie a fost făcută de Reuters la baza militară Melsbrook din Belgia, unde a sosit un avion de evacuare din Kabul (oraș capturat de talibani).

A doua fotografie este modul în care aceste informații au fost prezentate către RT. Desigur, este necesar să se mențină ura față de refugiați și să se consolideze stereotipul că toți musulmanii sunt teroriști. Și, în general, există dușmani în jur. Propagandiștii ruși s-au întrecut pe ei înșiși de această dată, având în vedere că imaginea originală e una dintre cele mai celebre fotografii din ultima perioadă, iar verificarea adevărului este la câteva clickuri distanță.

CIA şi armata SUA efectuează operaţiuni cu elicoptere și trupe la sol pentru extragerea unor cetățeni

Agenţia Centrală pentru Informaţii (CIA) şi armata SUA efectuează operaţiuni punctuale de evacuare a cetăţenilor americani şi a colaboratorilor afgani prin utilizarea de elicoptere şi trupe în Kabul şi în alte zone din Afganistan, afirmă oficiali citaţi de publicaţia The Wall Street Journal. Conform unor oficiali de la Washington, CIA a lansat operaţiuni clandestine pentru salvarea americanilor din oraşul Kabul, dar şi din alte regiuni din Afganistan, în condiţiile în care se apropie termenul-limită de 31 august. În misiunile de evacuare sunt utilizate elicoptere militare, dar operaţiunile sunt coordonate de CIA.

Un oficial din cadrul Congresului SUA a declarat că militari americani au fost trimişi în diverse zone din Kabul în misiuni comune cu trupe din state aliate, inclusiv din Marea Britanie şi Franţa, pentru a prelua cetăţeni din naţiuni partenere, rezidenţi americani sau afgani care au primit vize speciale după ce au ajutat armata americană. Aceste operaţiuni aeriene şi terestre sunt considerate periculoase în contextul actualei situaţii din Afganistan. Departamentul american al Apărării a anunţat că îşi coordonează cu talibanii operaţiunile la Aeroportul din Kabul, dar nu este clar dacă s-a discutat şi despre aceste operaţiuni punctuale de evacuare din afara aeroportului. Potrivit cotidianului The Washington Post, William Burns, directorul Agenţiei Centrale pentru Informaţii din SUA (CIA), s-a întâlnit luni, la Kabul, cu mollahul Abdul Ghani Baradar, liderul Biroului politic al Mişcării talibanilor afgani, pentru discuţii pe tema operaţiunilor de evacuare. Agenţia Centrală pentru Informaţii (CIA) a refuzat să ofere detalii despre actualele operaţiuni de evacuare din Afganistan.

În prezent, în Kabul, sunt aproximativ 6.000 de militari americani. Preşedintele Joseph Biden le-a transmis marţi partenerilor din cadrul Grupului ţărilor puternic industrializate (G7) că Statele Unite sunt în grafic pentru a finaliza pe 31 august operaţiunile de evacuare din Afganistan, deşi sunt elaborate şi planuri pentru eventuale situaţii de urgenţă. Aliaţi ai SUA, în principal Marea Britanie, Franţa şi Germania, au cerut prelungirea operaţiunilor de evacuare din Afganistan a cetăţenilor străini, a colaboratorilor afgani şi a persoanelor care solicită azil din raţiuni de securitate. Franţa a semnalat miercuri că ar putea menţine cât va fi necesar trupele în zona Aeroportului din Kabul. Preşedintele SUA, Joseph Biden, şi oficiali britanici au avertizat că există riscul comiterii unor atacuri teroriste de către filiala afgană a reţelei Stat Islamic împotriva trupelor internaţionale din Kabul.

„Ameninţările în zona aeroportului sunt foarte reale şi foarte substanţiale”, în principal din partea filialei afgane a reţelei teroriste Stat Islamic. „Există riscuri reale la adresa avioanelor noastre, la adresa personalului şi a persoanelor adunate la aeroport”, a declarat congresmanul democrat Adam Schiff.

Mişcarea talibanilor a avertizat că vor exista „consecinţe”, inclusiv în privinţa acţiunilor de formare a unui nou guvern în Afganistan, dacă Statele Unite prelungesc operaţiunile militare de evacuare după data de 31 august. Zabihullah Mujahid, purtătorul de cuvânt al Mişcării talibanilor afgani, a transmis că afganii nu vor mai putea părăsi ţara după 31 august. „Noi nu vom mai permite să plece afganii, nu suntem deloc încântaţi de acest lucru”, a afirmat Zabihullah Mujahid.

În contextul retragerii trupelor occidentale, combatanţii talibani au ocupat numeroase provincii afgane şi zone din capitala ţării, Kabul. Mişcarea talibanilor poartă negocieri cu fostul preşedinte afgan Hamid Karzai şi cu Abdullah Abdullah, liderul Consiliului afgan pentru Reconciliere Naţională, pe tema formării unui guvern de uniune naţională în Afganistan. Preşedintele Ashraf Ghani a părăsit Afganistanul şi se află în Emiratele Arabe Unite. Prim-vicepreşedintele afgan Amrullah Saleh a declarat că el este acum preşedintele interimar „legitim” al Afganistanului, semnalând că va organiza rezistenţa armată contra insurgenţilor talibani.

Americanii FUG din Afganistan – Ultimele două zile până la termenul limită, destinate evacuării trupelor SUA

Armata americană îşi va continua eforturile de evacuare de la aeroportul din Kabul până la termenul limită de 31 august dacă este nevoie, dar în ultimele două zile prioritatea va fi transportul trupelor şi echipamentului militar americane, a anunţat miercuri Pentagonul, potrivit Reuters. Generalul-maior William Taylor, din partea Statului major al armatei SUA, a declarat într-o conferinţă de presă că peste 10.000 de oameni se află în prezent la aeroportul din Kabul aşteptând să fie evacuaţi din Afganistan. El a adăugat că în ultimele 24 de ore peste 19.000 de persoane au fost evacuate cu 90 de zboruri, numărul total al oamenilor evacuaţi din Afganistan ajungând la aproximativ 88.000. Taylor a precizat că la fiecare 39 de minute a decolat un avion de la Kabul.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a informat că în prezent la aeroportul din Kabul se află 5.400 de militari.

Talibanii INTERZIC muzica! Purtătorul de cuvânt al islamiștilor: „Sperăm să îi convingem pe oameni, nu să îi pedepsim”

Muzica în public va fi interzisă de talibani, a anunțat purtătorul de cuvânt al islamiștilor, Zabihullah Mujahid, într-un interviu pentru The New York Times. „Muzica este interzisă în Islam”, a spus acesta, „dar sperăm că putem convinge oamenii să nu facă astfel de lucruri, în loc să îi pedepsim”.

Sub regimul taliban anterior, din anii ’90, muzica și filmele erau strict interzise, iar încălcarea acestor reguli era aspru pedepsită. Nu existau concerte, cinematografe sau programe TV. După ce militanții au fost îndepărtați de la putere, scena muzicală a înflorit. Au avut loc concerte și festivaluri și a fost lansat Institutul Național de Muzică din Afganistan. De asemenea, a fost înființată o orchestră exclusiv feminină care cânta în țară și în străinătate.

În interviul acordat de purtătorul de cuvânt al talibanilor celor de la The New York Times, acesta a precizat că îngrijorările pentru siguranța femeilor sunt „nefondate”. Mujahid a spus că femeile nu vor trebui să rămână în casă sau să-și acopere întotdeauna fețele și că cerința ca acestea să fie însoțite de un bărbat se aplică numai călătoriilor mai lungi de trei zile. El a mai spus că femeile vor putea în cele din urmă să se întoarcă la rutina lor zilnică.

„Dacă merg la școală, la birou, la universitate sau la spital, nu au nevoie de un însoțitor”, a spus Zabihullah Mujahid. Acesta a oferit, de asemenea, asigurări afganilor care încearcă să părăsească țara că li se va permite, spunând că celor cu documente de călătorie valabile nu li se va interzice intrarea în aeroport.

Focuri de armă la aeroportul din Kabul, în timpul decolării unui avion militar italian, plin cu civili

Focuri de armă au fost trase pe aeroportul din Kabul, în timp ce un avion militar de transport al Italiei, plin cu civili afgani, decola, conform unor surse citate de Reuters. Focurile de armă au fost trase de către forțele de securitate afgane și au fost îndreptate în aer, pentru a dispersa mulțimea de oameni care vor să intre pe aeroport, nu înspre avionul militar italian care decola, scrie Reuters, citând o sursă guvernamentală, care are informații din zona de intelligence. La bordul aeronavei se aflau 100 de civili afgani. Focurile au fost trase la câteva minute după decolarea aeronavei. Conform sursei citate, avionul nu a fost avariat ca urmare a incidentului.

Situația rămâne extrem de tensionată pe aeroportul din Kabul, acolo unde zeci de civili afgani încearcă să scape din Afganistanul controlat de talibani. Talibanii au preluat în 15 august 2021, controlul în Kabul și, practic, asupra întregului Afganistan. Ultimul bastion necucerit este aeroportul situat la nord de Kabul, unde forțe americane și ale aliaților organizează evacuarea propriilor cetățeni, dar și a miilor de afgani care nu vor să trăiască sub un regim taliban. Talibanii au promis că vor fi pașnici și nu vor încălca drepturile civililor, însă situația este departe de a putea fi catalogată drept stabilă.

Franța își RETRAGE ambasadorul din Afganistan

Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat, joi, că ambasadorul Franţei în Afganistan, David Martinon, „va opera de la Paris” începând cu următoarele zile, din motive de securitate. „Date fiind condiţiile de securitate, ambasadorul francez nu mai rămâne deocamdată în Afganistan“, a spus Macron, precizând că David Martinon este în continuare ambasadorul Franţei în Afganistan.

Franţa încearcă încă să evacueze „mai multe sute” de persoane din Afganistan, a mai declarat Macron, adăugând că Parisul face „maximul” pentru a reuşi acest lucru, însă fără a putea garanta o reuşită din cauza situaţiei „extrem de tensionate” în ceea ce priveşte securitatea de pe aeroportul din Kabul, informează AFP.

„În momentul în care noi vorbim, avem 20 de autobuze cu persoane cu dublă cetăţenie şi cu afgani pe care ne dorim să-i putem repatria (…) Aceasta reprezintă mai multe sute de persoane încă aflate în pericol”, a declarat Macron de la Dublin, unde se află într-o vizită de lucru. „Mai multe dintre aceste autobuze se află la coada de aşteptare care există în zona din exteriorul aeroportului”, a precizat preşedintele francez.

Emmanuel Macron a dat asigurări că Franţa va face „maximul pentru ca toate aceste persoane pe care le-am putut prelua, dar care nu au ajuns încă în incinta aeroportului militar, să poată ajunge acolo şi să fie apoi evacuate spre Emiratele Arabe Unite şi Franţa”. Cu toate acestea, Macron a adăugat că nu poate garanta astăzi că Franţa va reuşi să realizeze aceste operaţiuni, „pentru că situaţia nu este sub controlul nostru“, mai notează AFP.

Macron a făcut aceste declaraţii după ce două explozii au avut loc lângă aeroportul din Kabul, iar Pentagonul a evocat „un atentat complex“.

Ungaria și Cehia fac front comun: Fără cote de refugiați afgani. Sunt primiți doar cei care au colaborat cu trupele celor două țări

Ungaria şi Croaţia îi vor primi ca refugiaţi numai pe acei afgani care au colaborat cu trupele lor în timpul misiunii din Afganistan, au anunţat miercuri miniştrii de externe ai celor două ţări, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

„Ungaria nu va participa la niciun mecanism care doreşte repartizarea refugiaţilor între ţările UE’‘, a declarat la o conferinţă de presă la Budapesta ministrul de externe ungar Péter Szijjártó, după o întâlnire cu omologul său croat, Gordan Grlic-Radman. „Ungaria îi va primi numai pe acei afgani care au colaborat cu soldaţii ungari care au participat la misiunea (NATO) în Afganistan. Viaţa lor ar putea fi acum în pericol şi din acest motiv am decis să-i primim împreună cu familiile lor”, a explicat ministrul Szijjártó.

„Sunt cei care au ajutat (în cadrul misiunilor). Avem responsabilităţi faţă de ei”, a subliniat la rândul său Gordan Grlic-Radman, exprimând o poziţie similară. „Interesul nostru este ca refugiaţii să fie primiţi în ţările vecine Afganistanului”, a adăugat ministrul croat.

Ungaria şi Croaţia resping astfel apelul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca statele UE să stabilească „cote de relocare suficiente” pentru a primi şi redistribui în statele blocului comunitar toate persoanele din Afganistan care cer protecţie după ce talibanii au preluat puterea în această ţară.

Ungaria a evacuat până în prezent circa 300 de afgani, dintre care 126 de minori, care se află acum în carantină.

Bulgaria desfăşoară trupe la frontiera sudică, de teama unui val de migranți din Afganistan

Bulgaria va desfăşura între 400 şi 700 de militari la graniţele sale cu Grecia şi Turcia, pe fondul temerilor privind un aflux de migranţi afgani, a anunţat joi guvernul interimar de la Sofia. Gardurile din sârmă ghimpată nu fac față valului migrator.

„Presiunea la frontierele Bulgariei creşte”, a declarat ministrul bulgar al apărării, Gheorghi Panaiotov.

Soldaţii „vor asigura o misiune de protecţie (…) şi dacă va fi necesar vor asista jandarmeria şi poliţia de frontieră, mai ales pentru construcţia de bariere”, a adăugat acelaşi ministru, vorbind în marja unui exerciţiu militar comun americano-bulgar desfăşurat în sudul Bulgariei, potrivit AFP.

Ministerul de Interne bulgar a anunţat în acest timp o creştere a numărului migranţilor afgani arestaţi în ultima săptămână pentru că au intrat ilegal în Bulgaria. Această ţară a ridicat între anii 2013 şi 2018 un gard de sârmă ghimpată pe o lungime de 259 de kilometri la graniţa sa cu Turcia. Dar lucrarea nu a fost întreţinută corespunzător, astfel că unii migranţi au reuşit să treacă gardul şi mai departe să traverseze teritoriul bulgar. Deşi se află pe ruta migraţiei dinspre Orientul Mijlociu către Europa, Bulgaria nu a găzduit niciodată un mare număr de migranţi, majoritatea acestora plecând către alte ţări înainte de a obţine statutul de refugiat.

Turcia ridică garduri la granița cu Iran

În acest timp şi Turcia ia măsuri la frontiera sa estică cu Iranul, având în vedere o posibilă intensificare a valului migrator dinspre Afganistan după ce talibanii au preluat puterea, consemnează într-un reportaj agenţia EFE. Astfel, în plus faţă de gardul de 156 de kilometri care acoperă în provinciile Igdir şi Agri cei 560 de kilometri din frontiera muntoasă cu Iranul, acum se construieşte un gard modular înalt de 3 metri pe o lungime de 64 de kilometri în provincia Van. Pe cei peste 300 kilometri rămaşi va fi instalată provizoriu o structură cu sârmă ghimpată şi senzori.

Guvernul turc a sporit de asemenea efectivele de soldaţi pentru a supraveghea frontiera cu Iranul şi a desfăşurat acolo echipamente sofisticate, precum drone, turnuri de observaţie cu camere termice, radare şi senzori. Însă toate aceste măsuri nu au diminuat numărul migranţilor afgani care trec graniţa turcă, între 100 şi 200 pe zi, afirmă directorul unui ONG, care constată că migranţii folosesc scări pentru a trece gardurile sau sapă tunele sub acestea.

Pentru a descuraja migraţia clandestină Turcia a intensificat în ultima vreme şi repatrierile migranţilor afgani. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat pe 19 august că Turcia a returnat circa 235.000 de migranţi afgani, fără să precizeze perioada efectuării acestor repatrieri. În timp ce există temeri cu privire la un nou val migrator masiv, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) afirmă că după retragerea trupelor internaţionale din Afganistan şi preluarea puterii de către talibani în această ţară nu a observat o deplasare pe scară extinsă a migranţilor la frontierele afgane.

Dezvăluiri crunte din sânul armatei SUA: „Armata și guvernul afgan nu au existat cu adevărat. Ofițerii americani urmăreau promovarea și corupția prospera”

Toată lumea a fost uimită de rapiditatea disoluției autorității centrale afgane după retragerea militarilor NATO. Acum aflăm încet încet și cum a fost posibil acest lucru. Dacă în toată presa internațională se spunea că cei 20 de ani de prezență militară a SUA și a aliaților ei au construit un stat afgan funcționabil, cu poliție și armată națională apreciabilă ca mărime, înarmată și antrenată corespunzător, în fapt aflăm că așa ceva nu a existat niciodată și că totul era bazat pe propagandă și o corupție endemică.

Într-un interviu pentru Jerusalem Post preluat de BlackNews, Graham Platner, un fost soldat american care a luptat în Afganistan și care a revenit apoi acolo ca și contractor privat de securitate descrie cu lux de amănunte cum ofițerii americani erau interesați de cum să urce în ierarhie, că marile fapte de arme în fapt se reduceau la cine cere și cheltuie mai mulți bani pentru a da impresia că se muncește, că subvențiile SUA și ale aliaților se duceau în fapt în buzunarele administrației afgane corupte și ale unor firme din țările cu soldați pe teren și că în fapt administrație, politie și armată naționale afgane nu au existat decât pe hârtie… iar ceea ce exista totuși nu era deloc înarmată și antrenată de frică ca tehnica să nu ajungă la insurgenți.

„Au crezut pentru că trebuie; nu s-au putut deduce să recunoască faptul că acest lucru s-ar putea să nu fie real, a fost doar o farsă ”, a spus Graham Platner, care a slujit în Irak și apoi în Afganistan ca soldat SUA, iar mai târziu ca contractant de securitate. „Ofițerii militari nu sunt instruiți să admită că poate nu putem face acest lucru.”

Într-un interviu acordat The Jerusalem Post, Graham Platner dezvăluie nivelurile profund tulburătoare de corupție, risipă și mituri care au stat la baza rolului SUA în Afganistan și explică de ce țara a căzut în mâna talibanilor în doar câteva zile. Talibanii au capturat prima lor capitală de provincie Zaranj la 7 august, iar până la 15 august se aflau la Kabul după ce președintele Ashraf Ghani fugise din țară. Forțele americane părăsiseră baza aeriană Bagram la începutul lunii iulie, cu aproximativ o lună înainte ca ofensiva talibanilor să câștige avânt și să meargă peste tot în țară.

Platner a venit în Afganistan cu mari speranțe în 2010. El fusese în Irak și, în cele din urmă, a servit opt ani în infanteria SUA. El a venit în Afganistan cu odată cu suplimentarea trupelor americane care trebuia să întoarcă un război care se prelungise deja de un deceniu.

„Unitatea mea a fost desfășurată în noiembrie 2010 ca parte a deciziei lui Obama de a muta trupele în țară pentru a efectua contrainsurgența în modul corect”, a spus el. „Am crezut în asta înainte să plec.”

Platner văzuse greșeli în Irak și credea că generalul David Petraeus, comandantul forțelor internaționale de asistență pentru securitate, și generalul Stanley McChrystal, predecesorul său, spuneau lucrurile corecte despre Afganistan. McChrystal a spus „că acum vom merge pe drum ca și cum am face parte din afgani și că vom merge mai mult și vom ieși din camioanele noastre”, își amintește Platner. „Și în calitate de sergent de infanterie care credea că contrainsurgența ar putea funcționa, am vrut să fac acest lucru și eram încântat să merg și să lupt într-o armată care urma să ia în serios această strategie pe care o credeam pe deplin”.

Apoi a văzut cum stau lucrurile cu adevărat. În timp ce generalii au spus lucrurile corecte și ofițerii americani de nivel inferior au crezut acest lucru și au încercat să o facă, „toată lumea din mijloc nu vrea să facă nimic din toate acestea”. El schițează un tipar de ofițeri care au fost rugați să le cuantifice succesele prin numărul de misiuni și numărul de angajamente desfășurate la întâlnirea afganilor. Deoarece ofițerii doreau promoții, aceștia erau motivați să facă un număr mare, dar nu neapărat să realizeze ceva real pe teren. „Cum cuantificați fericirea afganilor?”, întreabă Platner. „Este incomensurabil și aveți nevoie de valori, cum ar fi uciderea atâtor inamici și cheltuiți atâția bani și atâtea patrule de luptă. Nu contează ce ai făcut. ”

În timp ce armata SUA a căutat să obțină „statistici” bune despre ceea ce se întâmpla pentru a trece prin lanțul de comandă, armata și poliția afgană erau în mare parte o armată doar pe hârtie. În nord-estul Afganistanului, unde Platner era un șef al echipei de pușcaşi, el și-a petrecut cea mai mare parte a timpului locuind la Poliția Națională Afgană, care trebuia să efectueze și operațiuni paramilitare. Armata afgană din zona sa era consiliată de Legiunea străină franceză. El spune că acest lucru s-a petrecut în districtul Ghorband, nu departe de Kabul. În timp ce brigada SUA s-a mișcat puțin, rolul său în instruirea poliției afgane a oferit o perspectivă asupra eșecurilor din Afganistan la acea vreme.

„Ne prefăceam că îi pregătim să facă acest lucru singuri”, își amintește Platner. „Dar, din moment ce erau complet incapabili să o facă singuri, făceam patrule de luptă și târam după noi nişte polițiști afgani pentru a ne preface că fac o misiune. Așa că am funcționat practic ca o companie americană de pușcaşi. ”

Acest lucru a însemnat că natura „de a sfătui și a ajuta” ceea ce SUA credeau că face sau abordarea „prin, cu și prin” pe care SUA o vor lua mai târziu în Irak după 2014, a fost în mare măsură un mit, deoarece unitățile locale nu vor ţine pasul. A fost o „deziluzie”, spune Platner. „Am avut doi interpreți de pluton.”

Majoritatea forțelor de securitate afgane provin din comunități minoritare, cum ar fi uzbecii, tadjicii și șiiții hațara, și își datorau locul în unități vechii Alianțe de Nord care rezistase talibanilor și care ajunsese la putere cu sprijinul SUA târziu în 2001 și începutul anului 2002. În timp ce rapoartele spun că armata afgană ar fi trebuit să fie 45% paștun – grupul majoritar din Afganistan care a alcătuit și coloana vertebrală a luptătorilor talibani – realitatea a fost că el crede că nu a depășit niciodată câteva procente a acestei comunităţi. Platner spune că în districtul său, comandanții companiei, echipelor și brigăzilor din SUA aveau propriile noțiuni despre ce înseamnă o desfășurare de succes în ceea ce privește CV-ul lor, „așa că ar putea spune că au supravegheat un batalion care a făcut atâtea patrule și a cheltuit atât de mult pe reconstrucție și a făcut asta inamicului. Deci, ceea ce făceam era să preluăm ordine de la structura militară care urma să funcționeze ca o structură de contrainsurgență și să angajeze inamicul și să implementeze componenta afgană în ea ”.

Rezultatul a fost că afganii locali care ar fi trebuit să conducă operațiuni nu aveau apetit pentru nicio misiune de luptă. „Nu au vrut să facă nimic, cu excepția faptului că furau de la oameni”, spune el. Această declarație dură este susținută de experiența sa cu poliția prost plătită din această ţară.

„În vara anului 2011, la apogeul sezonului de luptă, poliția afgană pe care o sfătuiam avea două încărcătoare per om, iar întreg districtul avea o rundă RPG, o rundă pentru un singur tub RPG și nu aveau benzină pentru Ford-urile Ranger pe care le-am cumpărat. ” Această stare tristă a lucrurilor a fost exacerbată de salariile și numerarul lor pentru lucrurile de bază furate de comandanții afgani de nivel superior. El mai spune că poliția ar pune oamenii în închisoare pentru a obține răscumpărare de la familiile locale pentru a strânge bani.

„Făceau asta pentru că nu erau plătiţi”.

Platner descrie procesul de la acea vreme ca „afganizare”, un termen împrumutat și adaptat din experiența SUA în Vietnam, când SUA au încercat să predea sectoare către forțele locale vietnameze ARVN în pregătirea plecării. Conceptul a fost de a pune „afganii în frunte și de a-i înțărca din tetina logistică americană”. Asta însemna că infanteria SUA nu putea să ofere forțelor partenerului lor muniție sau combustibil.

„Toată lumea știa motivul pentru care nu aveau benzină sau motorină, muniție sau bani, deoarece conducerea lor le fura. Toți banii au venit de la casele Departamentului Apărării. Nu exista o structură fiscală sau autoritate civilă în afara Kabulului. Așadar, toți banii au fost aruncați în partea de sus și sifonați de la cele mai înalte niveluri ca o cleptocrație și nu a mai rămas nimic ”.

El spune că a existat un stimulent pentru a umfla costurile, deoarece toată lumea câștiga bani: proiectele de dezvoltare ar alege cea mai scumpă ofertă, astfel încât cei responsabili să pară că cheltuiesc mai mulți bani. Nu a contat dacă s-a construit ceva, de la fântâni la drumuri până la școli. Ceea ce conta era că ofițerii sau șefii de zone precum ceea ce se numea RC Est (Comandament Regional-Est) ar putea spune că au o experiență de comandă de combatant de succes. „Cum demonstrezi că ai fost mai bun decât oricine altcineva și îl faci colonel sau general și te miști în lanțul de comandă?” Întreabă retoric Platner. Cheltui mai mulți bani decât colegii tăi. „Armata era incapabilă de schimbare”, spune el. „Amuzant, făceam același lucru, dar îl numeam altceva, cum ar fi VSO [Village Stability Operations].”

Militarii se încurcaseră într-o cultură a managementului intermediar corporativ, dar nu aveau stimulente pentru a face lucrurile bine. Spre deosebire de o afacere, „banii nu se vor închide. Armata SUA nu va ieși din afaceri dacă greșește ”.

Dacă cineva i-ar fi întrebat pe soldați de pe teren, ar fi prezis prăbușirea anul acesta cu mai mult de un deceniu în urmă. Între timp, ofițerii de rang înalt tabulau numărul „angajamentelor cheie ale liderilor [KLE]” și altor categorii de succes. „Dacă te așezi cu băieții într-un sat și îți spun că vor să se construiască un drum și îți spun că îți vor spune când vor veni talibanii și spun că iubesc America, dar știi că este o farsă și nimeni nu vrea să spună că a eșuat și nu sunt buni în ceea ce fac, așa că, în loc să minți, alegi o matriţă care este cam vagă, dar din care poți ajunge la concluzii. Problema a fost că guvernul nu a existat niciodată”, spune el. În timp ce Afganistanul avea clădiri etichetate cu departamente de „apărare” sau „impozitare”, în realitate era o coajă goală. Rapoartele inspectorului general al SUA dezvăluie acest lucru, spune Platner.

„Nimeni nu a vrut să spună nimic … Toată lumea a fost laşă, de la conducerea executivă până la nivelul companiei unde s-a oprit lașitatea. Toți cei de deasupra erau laşi. Ei au crezut asta pentru că trebuiau, nu puteau să-și dea seama că acest lucru s-ar putea să nu fie real ”.

În cele din urmă, diagnosticul său este că guvernul din Afganistan susținut de SUA nu se poate spune că s-a „prăbușit” pentru că nu a existat niciodată.

„Armata afgană nu era reală. Autoritatea civilă afgană nu a fost niciodată reală. Nu au colectat niciodată impozite. Nu existau instanțe în afara poliției care jefuiau oamenii. Niciuna dintre ele nu a existat vreodată … a fost doar un mare program de locuri de muncă finanțat din bani americani, iar în momentul în care părea că banii vor dispărea, toată lumea a plecat acasă. ”

Cu excepția Kabul, Charikar și alte câteva locuri, el pictează o imagine a unui stat afgan care nu a controlat niciodată mai mult dincolo de câteva autostrăzi și orașe. De aceea, s-a destrămat atât de repede odată ce SUA şi-au retras finanțarea.

Talibanii s-au urcat într-un elicopter Black Hawk și s-au plimbat cu el pe pista aeroportului din Kandahar

O nouă înregistrare video apărută în mediul online arată un elicopter american care rulează pe pista aeroportului din Kandahar, fără a se ridica în aer, cu niște talibani aflați la comenzi. În alte imagini se pot vedea cel puțin două astfel de elicoptere, din care un astfel de aparat, aflat în hangar și care încă mai are însemnele armatei afgane, este inspectat de un taliban, informează publicația The Drive. Imaginile, folosite cel mai probabil în scop propagandistic, vin în completarea celor în care talibanii s-au afișat cu vehicule militare și armament de proveniență americană, capturate de la armata afgană.

Conform unui raport al Inspectoratului General Special pentru Reconstrucția Afganistanului (SIGAR), fosta armată afgană dispunea, la data de 30 iunie 2021, de 45 de elicoptere Black Hawk, din care 33 erau operaționale în acel moment. Pe lângă depozitele mari de arme și vehicule ale armatei afgane, talibanii ar fi capturat cel puțin 100 de elicoptere Mi-17 Hip, un elicopter de transport fabricat în Rusia. Aparatele au fost achiziționate de SUA pentru forțele armate afgane, deoarece erau relativ mai ieftine și mai ușor de pilotat decât elicopterele UH-60 Black Hawk, fabricate în SUA.

Publicația de specialitate The Drive notează că, cel puțin în cazul flotei de elicoptere Black Hawk, lipsa pieselor de schimb, a mecanicilor și specialiștilor în mentenanță face extrem de puțin probabilă operaționalizarea acestor aparate. Conform SIGAR, 83 de miliarde de dolari au fost cheltuiți în total pentru reconstrucția, instruirea și modernizarea armatei afgane. Din această sumă, 18 miliarde au fost cheltuiți, din 2005 și până în prezent, strict pentru achiziția de armament și „echipamente militare”. Conform Wall Street Journal, în perioada 2003-2016, SUA a acordat armatei și poliției afgane peste 600.000 de arme ușoare pentru infanterie, 76.000 de vehicule și 208 de aparate de zbor (elicoptere, avioane, drone). Raportul SIGAR precizează, de asemenea, că, dacă în lunile mai și aprilie 2021, aparatele Black Hawk folosite de armata afgană erau operaționale în proporție de 77%, acest procent a scăzut la 33% în iunie.

Locul „invincibil” din Afganistan în care s-a grupat rezistența împotriva talibanilor. Nici Armata Roșie nu a reușit să-l cucerească

Câteva mii de luptători antitalibani s-au regrupat în Valea Panjshir, greu accesibilă, cu o intrare îngustă, aflată la circa 100 de kilometri de Kabul. Rezistența amintește că nici puternica Armată Roșie nu a reușit să pătrundă acolo, relatează BBC. Impunătoarea Vale Panjshir a fost un punct fierbinte în istoria recentă a Afganistanului, fiind o fortăreață împotriva forțelor sovietice în anii 1980 și a talibanilor în anii ’90. Frontul Național de Rezistență din Afganistan (NRF) controlează acum această regiune.

„Armata Roșie, cu toată puterea sa, nu a putut să ne învingă. De asemenea, talibanii au încercat acum 25 de ani să cucerească valea, dar s-au ales cu o înfrângere zdrobitoare”, a spus Ali Nazary, șeful pentru relații externe al NRF, pentru BBC.

Valea lungă, adâncă și prăfuită se întinde pe aproximativ 120 de kilometri la nord de capitala afgană Kabul. Este protejată de vârfuri muntoase înalte de 3.800 de metri. Acestea sunt o barieră naturală impunătoare pentru oamenii care locuiesc acolo.  Există un singur drum îngust, care șerpuiește printre stânci și râul Panjshir. Astăzi, valea are baraje hidroelectrice și un parc eolian. SUA au ajutat la construcția de drumuri și a unui turn radio care primește semnale de la Kabul. Fosta bază aeriană americană de la Bagram – construită inițial de sovietici în anii 1950 – este, de asemenea, la mică distanță de gura văii.

Între 150.000 și 200.000 de oameni locuiesc în vale. Majoritatea vorbesc dari – una dintre limbile principale ale Afganistanului – și sunt de etnie tadjică. Tadjicii reprezintă aproximativ un sfert din populația Afganistanului, dar oamenii din Panjshir nu privesc către Tadjikistan, unul dintre vecinii nordici ai Afganistanului. În schimb, au propria lor identitate locală.

Shakib Sharifi, care a copilărit acolo și care a fost până de curând directorul general pentru planificare din Ministerul Agriculturii din Afganistan, spune că oamenii din vale sunt „poate cei mai curajoși din Afganistan”. El spune că localnicii nu îi acceptă pe taibani și că victoriile istorice împotriva britanicilor, sovieticilor și talibanilor „i-au încurajat pe oameni să meargă mai departe”.

Deși există mai multe văi asemănătoare în Afganistan, importanța strategică a acesteia este dată de apropierea de Kabul. În plus, se crede că există o mare cantitate de armament în Panjshir, pentru că mulți oameni nu au predat armele folosite în conflictele recente. Omul care conduce rezistența antitalibană în vale este Ahmad Massoud, în vârstă de 32 de ani. Este fiul veneratului lider al rezistenței din anii 1980 și 90, Ahmad Shah Massoud. Massoud a declarat că luptătorii săi au sprijin militar din partea membrilor armatei afgane și a forțelor speciale.

„Avem depozite de muniție și arme pe care le-am colectat cu răbdare de pe vremea tatălui meu, pentru că știam că s-ar putea să vină această zi”, a scris el într-un articol de opinie recent pentru Washington Post.

Tatăl său, poreclit „Leul din Panjshir”, a fost un comandant de mujahidini care a zădărnicit atât eforturile forțelor sovietice, cât și pe cele ale talibanilor. Fiul unui general al armatei afgane, Ahmad Shah Massoud s-a născut în vale. Portretul său poate fi găsit în multe locuri din provincia Panjshir și Kabul, de la monumente la panouri publicitare și vitrine. Datorită lui, Panjshir a devenit un centru de rezistență anticomunistă, după ce Partidul Democrat Popular din Afganistan (PDPA) a câștigat puterea în 1978 – iar Uniunea Sovietică a adus trupe în țară un an mai târziu.

Între 1980 și 1985, sovieticii au lansat cel puțin 6 atacuri asupra văii, atât la sol,cât și din aer. Luptătorii ruși nu aveau experiență de luptă în acest teren și au căzut pradă ambuscadelor.