Apar fermele piscicole pe litoral. Bola (Forța Dreptei): „Avem prilejul de a transforma România într-un lider regional în acvacultură”

România se poate lăuda cu 275 de kilometri de coastă și, în curând, cu 28 de perimetre dedicate acvaculturii. Investitorii mai au timp până pe 18 octombrie să depună ofertele pentru închirierea luciului de apă unde vor construi ferme piscicole. Câștigătorii vor fi anunțați la finalul lunii. Zonele dedicate acvaculturii se întind de la Gura Portiţei până la Mangalia. Agigea, Saturn, Olimp, Neptun sau Vama Veche sunt zonele ideale și totodată, cele mai vânate de către investitori, potrivit Institutul Naţional de Cercetare Marină.

Există români care așteaptă de mulți ani să existe posibilitatea de a construi ferme piscicole în România. Printre acesția se numără și Matei Datcu, care declară că este conștient de ce necesită o astfel de investiție și s-a pregătit din timp. Cultivarea moluștelor nu se poate face oricum, motiv pentru care specialiştii români au studiat ani de zile, iar cercetătorii s-au documentat în Italia, pentru acest proiect.

Infrastructura de la mal va fi exclusiv pe plajele pescărești, care nu pot coincide cu cele turistice. Pentru un ponton de mici dimensiuni este nevoie de un minimum de 25 de metri pătrați de nisip și de o lungime de câțiva zeci de metri de apă, până la o adâncime sigură pentru bărci. Pe mal, trebuie amplasate spații corespunzătoare pentru descărcare și bazine frigorifice, pentru ca pescarii să-și poată depozita marfa până o transportă la centrele de colectare. Iar dacă în zonă nu există un drum pentru mașini, reprezentanții Apelor Române au promis că-l vor face, pe banii statului.

„Odată cu punerea la dispoziţie, investitorul va întreprinde toate demersurile necesare pentru a-şi obţine toate documentele. Dacă doreşte să închirieze o zonă, să construiască un ponton, conform legislaţiei, aproximativ 25 de metri pătraţi de ponton costă 1.500 de lei pe an”, a declarat Liliana Michineci, director economic Apele Române.

Inițiatorul actului normativ este coordonatorul Forței Drepte Constanța, deputatul Bogdan Bola, care reclamă punerea pe roate a inițiativei din cauza unei mari întârzieri: aceasta se putea face încă de acum patru ani! Cu toate acestea, parlamentarul constănțean salută această oportunitate de „a deveni pionieri într-un domeniu cu potențial enorm de creștere”:

„În calitate de inițiator al legii care deschide calea pentru dezvoltarea acvaculturii în România, sunt încântat să vă invit să profitați de această oportunitate unică de a contribui la creșterea și diversificarea sectorului piscicol. Perimetrele dedicate acvaculturii disponibile pentru închiriere, avem șansa de a transforma aceste luciuri de apă în centre de excelență pentru ferme piscicole. Aceste perimetre nu doar că oferă un cadru ideal pentru dezvoltarea afacerilor în domeniul acvaculturii, dar și sprijină sustenabilitatea și inovația în sectorul alimentar. Este un moment prielnic pentru a investi în viitorul alimentației și pentru a deveni pionieri într-un domeniu cu potențial enorm de creștere. Vă încurajez să depuneți ofertele până pe 18 octombrie și să vă alăturați eforturilor noastre de a transforma România într-un lider regional în acvacultură. Împreună, putem construi o economie mai verde și mai prosperă”, a spus Bogdan Bola, pentru TOMIS NEWS.

Românii consumă 150.000 de tone de peşte în fiecare an, din care doar 10% este din apele româneşti. Iar în ceea ce privește fructele de mare, midiile și stridiile sunt tot mai căutate de români în cherhanale și nu numai, chiar dacă o porție de stridii proaspete poate ajunge să coste și câteva sute de lei.

„În zonele de mică adâncime e recomandată creşterea de moluşte, stridii şi midii. În zone de adâncimi mai mari, 20-25 m, recomandăm acvacultura peştilor: pe primul loc păstrăvul. Păstrăvul curcubeu este tolerant faţă de apa Mării Negre”, a precizat Victor Niţă, cercetător INCDM.

Un element lipsă pentru ca acest plan să prindă viața este infrastructura: „În primul rând, nu avem nişte zone în care pescarii să stea cu bărcile. Nu avem infrastructură, adică nişte construcţii care să deservească această activitate de pescuit şi acvacultură”, a declarat Sorin Mănăilă, preşedinte Federaţia RomFish.

O necesitate pentru ca acest proiect să funcționeze optim este delimitarea plajelor turistice de cele pescărești: „Nu îmi imaginez o situaţie în care, din largul Mării Negre, se întorc pescarii de la aceste ferme piscicole, după care trebuie să meargă printre şezlonguri să îşi ducă marfa la punctele de procesare”, a spus Mircea Fechet, ministrul Mediului.