Anunțarea pachetului de măsuri fiscale, amânată. Austeritatea lui Bolojan: Îngheață pensiile și salariile, cresc TVA, CASS pentru pensii. Sindicatele, în a 3-a zi de proteste

Anunțarea pachetului de măsuri privind majorarea de taxe și impozite este amânată pentru ziua de joi, după ce partidele din coaliție nu au reușit să se pună de acord.Premierul a avut miercuri dimineață întâlniri cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cu vicepremierul Tanczos Barna, dar și cu ceilalți membri ai Executivului.

Sursele citate de Adevărul au transmis că anunțul majorării de taxe și impozite este amânat pentru ziua de joi. Miercuri e programată și o ședință de Coaliție, în contextul în care nu există încă un consens politic asupra pachetului discutat cu Comisia Europeană. PSD se opune ferm majorării TVA de la 9% la 11% pentru alimente și medicamente, măsură care ar afecta direct consumul populației. De asemenea, nu este de acord nici cu scăderea pragului de taxare CASS pentru pensii de la 4.000 la 3.000 de lei. Potrivit unui document discutat cu oficialii europeni, Guvernul ia în calcul și o creștere generală a TVA de la 19% la 21%, începând cu 1 august, deși președintele Nicușor Dan a promis în campanie că TVA nu va fi majorat. De altfel, înainte de desemnarea lui Bolojan ca premier, cei doi ajunseseră la un acord pentru menținerea cotei actuale până în toamnă. PSD și USR sunt de acord cu majorarea generală a TVA. Bolojan le-a spus membrilor Executivului și celorlalți participanți în ședința coaliției că asta a fost și recomandarea Comisiei Europene: să crească TVA de la 1 august 2025, însă se lovește de opoziția președintelui, care a promis că TVA nu va crește.De asemenea, se află în discuție și creșterea cotei TVA de la 5% la 11% la cărți și lemne de foc, însă UDMR se opune.

Ilie Bolojan a declarat zilele trecute că România traversează o perioadă critică din cauza deficitelor cronice acumulate în ultimii ani, cel mai mare fiind înregistrat anul trecut. Situația economică fragilă a dus la venituri publice foarte scăzute raportate la PIB, în timp ce cheltuielile statului continuă să depășească posibilitățile reale ale economiei. Premierul a anunțat că guvernul va începe o revizuire a tuturor comitetelor și comisiilor care consumă bani publici fără eficiență clară, referindu-se la ele drept „sinecuri”.

România riscă tăieri abrupte dacă nu-și păstrează ratingul

Consilierul prezidențial pe politici economice și sociale, Radu Burnete, a declarat pentru Știrile Pro TV că planul privind impozitarea tranzacțiilor bancare a fost abandonat definitiv, iar introducerea impozitului progresiv nu este luată în calcul cel puțin în următorii doi ani. Potrivit acestuia, România nu este încă pregătită pentru o astfel de schimbare fiscală.

„E prea devreme pentru impozitarea progresivă în România. Cel puțin pentru încă un deceniu, ar fi o greșeală. Deocamdată, cota unică reprezintă în continuare un avantaj competitiv pentru noi”, a afirmat Burnete. El a subliniat și importanța păstrării încrederii agențiilor internaționale de rating, avertizând asupra riscurilor unei retrogradări financiare.

Acesta a mai spus că impozitul pe tranzacții bancare a fost abandonat: „Cred că e mai bine să lăsăm subiectul de deoparte și nu cred că se va mai discuta despre asta”. Cât despre combaterea evaziunii, consilierul prezidențial le-a recomandat românilor să ceară mereu bon fiscal la cumpărături: În „foarte multe instanțe în care economia operează la gri la negru sau vede evaziune fiscală. Toată lumea trebuie să plătească cât e de plătit”.

În condițiile în care, anul trecut, premierul Marcel Ciolacu a luat din Fondul de rezervă o sumă record de 56,7 miliarde de lei, de peste 100 de ori mai mult decât a cheltuit Victor Ponta, în 2015, consilierul prezidențial Radu Burnete spune că foștii guvernanți n-au fost sinceri cu românii în privința posibilităților țării de a plăti pensii și salarii mai mari: „Au fost destul de multe creșteri de cheltuieli neacoperite de fapt de taxe și de impozite, ci de împrumuturi și cred că cetățenilor nu li s-a spus sincer asta când am crescut pensiile și salariile și am dus investițiile 7,5 % din PIB, guvernul de la vremea respectivă n-au spus, Uite, vreți să plătiți taxe suplimentare sau ne împrumutăm. Ne-am împrumutat pur și simplu și acum trebuie să plătim înapoi acele împrumuturi”. Totodată, Burnete a explicat pentru Știrile Pro TV de ce ar fi un pericol ca România să fie retrogradată de agențiile de rating și să ajungă o țară nerecomandată investițiilor: „1 leu din 3 lei pe care noi îi cheltuim astăzi e împrumutat. Mulți investitori internaționali vor să știe că România are capacitatea 1. de a-și plăti aceste datorii și 2 de a-și achita o obligație viitoare. O eventuală situație în care România nu mai are acces pe piețele astea internaționale și nu se mai poate împrumuta să știți că va duce brusc la tăieri mult mai mari de cheltuieli, este scenariul pe care guvernul încearcă să-l evite și încearcă o aterizare cât se poate de lină”.

„Președintele se opune, Bolojan ia deciziile”

Consilierul prezidenţial Radu Burnete susţine că opinia preşedintelui Nicuşor Dan „a fost clară” pe subiectul creşterii TVA, însă Guvernul Bolojan va trebui să ia decizii pentru reducerea deficitului bugetar. „Până la urmă, preşedintele a desemnat un premier, premierul şi-a organizat un guvern care a primit un mandat de la Parlament. Acum este responsabilitatea acestui guvern să intre în toate detaliile şi să-şi asume eventuale decizii”, a declarat Radu Burnete într-un interviu pentru Prima TV.

Consilierul prezidenţial Radu Burnete a fost întrebat dacă o eventuală creştere a TVA de la 19% la 21% începând cu 1 august va fi acceptată de preşedintele Nicuşor Dan, în contextul în care şeful statului s-a opus majorării TVA în momentul în care l-a desemnat premier pe Ilie Bolojan.

„Nu vreau să vorbesc în numele preşedintelui, dar vreau să fie clar: există nişte roluri constituţionale. Opinia preşedintelui a fost clară, toată lumea a văzut-o. Acum avem un guvern votat în Parlament care trebuie să ia nişte decizii şi sunt sigur că o vor face”, a spus Radu Burnete, într-un interviu pentru Prima TV. De asemenea, Radu Burnete a relatat cum au decurs discuţiile dintre preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan pe tema majorării TVA înainte de formarea guvernului.

„E pentru prima dată când am văzut o astfel de discuţie care să nu fie purtată pe nu-ştiu-ce numire, portofoliu, serviciu, ci pe tabele cu cifre. Am văzut doi oameni care erau realmente preocupaţi de cum facem ca să-i fie bine acestei ţări. Întâmplarea face ca amândoi să fie foarte buni la matematică. A fost poate o diferenţă de opinie, nici măcar de viziune. Pur şi simplu, discuţiile au fost despre oportunitate unei măsuri sau a alteia. E normal să existe viziuni diferite, că de asta trăim într-o democraţie şi asta îşi doresc cetăţenii, nu toată lumea să spună acelaşi lucru. Pe de altă parte, haideţi să ne gândim şi la cum arată sistemul politic românesc. Până la urmă, preşedintele a desemnat un premier, premierul şi-a organizat un guvern care a primit un mandat de la Parlament. Acum este responsabilitatea acestui guvern să intre în toate detaliile şi să-şi asume eventuale decizii pe care le va lua mai departe”, a spus Radu Burnete.

La negocierile pentru formarea guvernului, liderul PNL Ilie Bolojan a propus creşterea TVA de la 19% la 21%, însă preşedintele Nicuşor Dan s-a opus. În campania electorală, Nicuşor Dan a dat în scris că TVA nu va creşte în mandatul său prezidenţial. Acum Ilie Bolojan, din postura de prim-ministru, a propus din nou creşterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, iar cotele speciale să fie majorate de la 9% la 11%. Liderii coaliţiei de guvernare discută la această oră pachetul de măsuri fiscale care urmează să fie adoptat de guvern. PSD se opune ca TVA la alimente şi medicamente să fie majorat de la 9% la 11%, susţin surse politice pentru News.ro.

Majoritatea românilor sunt nemulțumiți de salarii și abia acum urmează greul

Aproape 40% dintre angajații români se declară nemulțumiți de venitul actual, iar 70% resimt constant presiunea cheltuielilor de zi cu zi, arată un sondaj recent realizat pe un eșantion de peste 2.400 de persoane active pe piața muncii. Un sondaj eJobs, realizat pe 2 iulie 2025 arată că 39% dintre angajați nu sunt mulțumiți de salariul pe care îl câștigă, în timp ce doar 8,2% se declară complet mulțumiți. Cei mai mulți, 52,8%, spun că sunt mulțumiți doar „într-o oarecare măsură”.

Nemulțumirea financiară se reflectă și în viața de zi cu zi: aproape 70% dintre respondenți spun că simt frecvent sau foarte frecvent presiunea cheltuielilor.

Doar 6% declară că nu se simt împovărați financiar. Printre principalele motive invocate se numără creșterea costurilor cu utilitățile, ratele la bănci sau imposibilitatea de a ține pasul cu scumpirile, chiar dacă stilul de viață nu s-a schimbat.

Întrebați cât ar trebui să câștige pentru a avea un trai decent, cei mai mulți (24,6%) au indicat un salariu net lunar cuprins între 6.001 și 8.000 de lei.

Alți 22% spun că ar avea nevoie de venituri între 8.001 și 10.000 de lei, iar 13,3% consideră că doar un salariu de peste 15.000 de lei le-ar asigura confortul financiar. Cu toate acestea, 63% dintre angajați au beneficiat de creșteri salariale în ultimul an și jumătate, majoritatea în 2024 sau 2025.

De altfel, diferența dintre venitul actual și suma necesară pentru un trai decent este încă semnificativă. Mulți angajați estimează că ar avea nevoie de cel puțin 20% în plus față de salariul actual pentru a atinge un nivel de confort. 84% dintre participanți afirmă că ar fi dispuși să își schimbe locul de muncă pentru un salariu care să le acopere nevoile financiare fără compromisuri.

Set de 23 de măsuri din OUG-ul „austerității”

Liderii coaliției de guvernare se vor întâlni, miercuri, într-o ședință în care vor discuta măsurile din OUG-ul ”austerității”. STIRIPESURSE.RO vă prezintă draftul acestei OUG și pachetul de 23 de măsuri care ar putea fi anunțate în următoarele ore. Conform acestui draft, vor îngheța pensiile, salariile și drepturile sociale, va crește cota generală de TVA de la 19% la 21%, se impune plata CASS la pensiile de peste 3000 de lei. De asemenea, va crește acciza la alcool, combustibil, tutun, va crește prețul rovinietei, dar va crește și impozitul pe profiturile băncilor de la 2% la 4%.

Pachetul de 23 de măsuri, aflat în discuție la Guvern (*Acesta este un draft și în funcție de negocierile politice mai pot surveni modificări):

Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%.

2 Creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% (alimente, medicamente, apă, pesticide etc.)

Creșterea cotei de TVA de la 9% la 11% se aplică pentru: Livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; Livrarea de bunuri precum alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal; Livrarea apei pentru irigații în agricultură; Livrarea de îngrășăminte și pesticide chimice; Servicii de alimentare cu apă și de canalizare.

3 Creșterea cotei reduse de TVA de la 5% la 11% (cărți, cultură, energie, lemne de foc)

Creșterea cotei de TVA de la 5% la 11% se aplică pentru: Livrarea de energie termică în sezonul rece, pentru anumite categorii de consumatori; Livrarea de lemne de foc către persoane fizice și juridice, sub formă de trunchiuri, butuci, crengi, vreascuri sau forme similare; Servicii care permit accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice; Livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, în format fizic și/sau electronic, cu excepția celor care conțin în totalitate sau în principal conținut video sau muzical audio, sau a celor destinate exclusiv sau în principal publicității.

4 Creșterea cotelor reduse de TVA rămase la 21%

Creșterea cotei de TVA de la 9% la 21% se aplică pentru: Servicii de cazare în sectorul hotelier sau sectoare similare, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; Servicii de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; Livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite; Livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență; Servicii care permit accesul la târguri; Servicii care permit accesul la evenimente sportive.

5 Creșterea accizelor (carburanți, alcool, tutun, zahăr etc.)

Creșterea accizelor specifice și ad valorem pentru produsele accizabile selectate, așa cum sunt definite în Titlul VIII – Accize din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Măsura se aplică următoarelor categorii: Produse energetice și electricitate; Alcool și băuturi alcoolice; Tutun prelucrat; Produse cu conținut ridicat de zahăr.

6 Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON

Începând cu 1 august 2025, se va introduce o contribuție de asigurări de sănătate (CASS) pentru toate categoriile de pensionari, aplicabilă doar părții din pensie care depășește 3.000 RON pe lună.

7 Impozit suplimentar pe sectorul bancar

Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri.

8 Impozit suplimentar pe jocurile de noroc

Începând cu 2025, se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip „slot machine” (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) și a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Națională (de la 4,5% la 12%).

9 Reducerea sporurilor (ex. condiții vătămătoare, fonduri UE, stimulente)

Reducerea plafonului sporului pentru condiții periculoase de la 1.500 RON la 300 RON/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025. Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază și plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază.

10 Măsuri în educație (burse, consolidare elevi, normă didactică mărită)

Începând cu anul școlar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri: ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%; restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile din anul școlar 2022-2023 (cu excepția burselor sociale); creșterea numărului mediu de elevi pe clasă.

11 Măsuri CNAS (co-asigurați, concedii medicale)

Se propune introducerea contribuției obligatorii de asigurări de sănătate pentru persoanele co-asigurate și ajustarea procentelor de compensare pentru concediile medicale în funcție de durata acestora (55% pentru până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile, 75% pentru peste 15 zile).

12 Măsuri de eficientizare pentru autoritățile publice locale

Se propun reforme structurale pentru autoritățile publice locale, inclusiv: reducerea normativelor de personal în funcție de populație, actualizarea formulei de egalizare bugetară pentru a încuraja colectarea veniturilor proprii, introducerea de condiționalități bazate pe performanță (ex. legarea transferurilor de rata de colectare a taxelor locale și cofinanțarea obligatorie a investițiilor naționale).

13 Reforma companiilor de stat (subvenții, contracte comerciale)

Măsurile includ: reducerea treptată a subvențiilor bugetare, în special pentru companiile cu pierderi; reducerea cheltuielilor operaționale ineficiente prin restructurarea activităților neprofitabile; continuarea profesionalizării guvernanței corporative; transparență sporită a operațiunilor comerciale și maximizarea profiturilor și a dividendelor plătite la bugetul de stat.

14 Reforma instituțiilor publice autofinanțate

Se propun măsuri pentru a spori disciplina fiscală, inclusiv: o supraveghere bugetară mai strictă; raționalizarea și reducerea cheltuielilor operaționale curente; reorganizarea și regionalizarea structurilor teritoriale; reducerea personalului TESA și externalizarea funcțiilor de suport; restricții privind creșterile salariale în instituțiile cu niveluri salariale nejustificat de mari.

15 Reducerea investițiilor publice (transfer împrumut PNRR către grant, dezafectări împrumuturi PNRR, prioritizare programe naționale)

Se propun măsuri precum: transferul proiectelor de investiții eligibile din PNRR de la componenta de împrumut la cea de grant; finalizarea revizuirii componentei de împrumut a PNRR; restructurarea programelor naționale de investiții; introducerea cofinanțării obligatorii de către autoritățile publice locale; și actualizarea cadrului legal pentru evaluarea și selecția investițiilor.

16 Impozit pe dividende (16%)

Cota de impozitare a veniturilor din dividende va fi majorată de la nivelul actual de 10% la 16%. Noua cotă se aplică tuturor plătitorilor de dividende, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente.

17 Impozit pe proprietate bazat pe valoarea de piață

Începând cu 2026, impozitarea proprietăților pentru persoanele fizice se va baza pe valoarea de piață a activelor imobiliare. Se preconizează că reforma va duce la o dublare a veniturilor din impozitul pe proprietate de la persoane fizice.

18 Impozitare de mediu – reformă PNRR

Guvernul va implementa o reformă a fiscalității verzi în sectorul transporturilor. Măsura cheie constă în introducerea TollRo, un nou sistem electronic de taxare care va înlocui actuala rovinietă pentru vehiculele de transport marfă cu o masă maximă autorizată de peste 3,5 tone.

19 Creșterea rovinietei la 50 EUR de la 28 EUR

România va majora taxa anuală pentru vigneta (rovinieta) pentru autoturisme de la nivelul actual de 28 €/an la 50 €/an.

20 Redevențe și monetizarea activelor statului

Redevențele vor fi revizuite și actualizate, în special la expirarea contractelor actuale, pe baza indicelui de inflație. În plus, se vor implementa măsuri pentru a spori valoarea activelor deținute de stat.

21 Înghețarea salariilor publice și a prestațiilor sociale

Se va aplica o înghețare generală a salariilor în întregul sector al administrației publice. Simultan, se va aplica o înghețare a tuturor drepturilor de asistență socială, inclusiv a tuturor categoriilor de pensii publice (atât contributive, cât și necontributive), indemnizații și alte beneficii sociale, care vor rămâne la nivelurile de plată din anul 2025.

22 Reforma administrației centrale (reorganizarea ministerelor și a serviciilor deconcentrate)

Se inițiază procesul de reorganizare a ministerelor, a instituțiilor subordonate și a structurilor descentralizate. Reorganizarea va include consolidarea entităților cu responsabilități similare, regionalizarea funcțiilor administrative și reducerea numărului de organisme descentralizate.

23 Reducerea pragului pentru voucherele de vacanță

Se propune o restructurare a politicii privind voucherele de vacanță, acestea urmând a fi acordate exclusiv angajaților din sectorul public cu venituri lunare brute de până la 6.000 RON. Utilizarea voucherelor va fi restricționată la perioada de extrasezon (în afara intervalului iunie-august).

Primul scandal în Coaliție din cauza taxelor și concedierilor

A început deja primul scandal din noua Coaliție. Potrivit unor surse citate de Realitatea PLUS, PSD se opune concedierilor cerute de Ilie Bolojan iar miniștrii social-democrați au primit ordin de la conducerea partidului să nu concedieze niciun angajat și să refacă doar cheltuielile de pe alte componente. Mai mult, pesediștii nu sunt de acord nici cu măsurile fiscale propuse de guvern. Nemulțumiri există în momentul de față în interiorul PSD, atât legate de concedierile cerute de Ilie Bolojan, cât și de măsurile fiscale, inclusiv de acest pachet care a apărut astăzi surse.

Surse citate de Realitatea PLUS spun că social-democrații nu ar fi de acord cu aceste măsuri pentru că nu sunt cele discutate în Coaliției, drept pentru care se opun majorități dintre acestea. De asemenea, pesediștii nu sunt mulțumiți nici de concedierile cerute de Bolojan. În acest sens, sursele citate spun că liderul PSD i-ar fi convocat pe miniștrii partidului și le-ar fi cerut să găsească alte surse din care să reducă cheltuielile la ministere și să nu dea niciun om afară. Deja apar și primele mesaje publice din partea PSD în ceea ce privește toate aceste măsuri care au fost anunțate. 

Spre exemplu, PSD Alba a transmis că „România nu se poate reforma cu ranga”. „Dacă există o lecție esențială pe care o înveți în politică este că nu poți guverna cu forța”, spun, de asemenea, social-democrații din Alba. Pentru a fi aplicate, aceste măsuri fiscale este nevoie să fie asumate în Parlament, iar pentru asta este nevoie de un vot majoritar în plen. Dacă PSD nu va fi de acord cu aceste măsuri, atunci este în pericol adoptarea acestui proiect. 

A treia zi de proteste în instituții

Angajații mai multor instituții continuă protestele miercuri, pentru a treia zi la rând, supărați că Guvernul Bolojan a redus sporul pentru condițiile grele de muncă. Guvernul e așteptat să anunțe joi întregul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.

Aproximativ 200 de angajați ai Administrației Finanțelor Publice (AFP) Buzău au ieșit în fața instituției cu pancarte pe care se puteau citi mesaje precum „Nu ne mai huliți! Am făcut politica Guvernului, acum plătim doar noi prețul greșelilor”, transmite Agerpres. Ei s-au plâns că sunt nevoiți să vină de acasă cu scaune sau hârtie. Au cerut condiții de muncă mai bune și salarii adecvate.

„Este a treia zi de proteste și o să mai urmeze până când guvernanții ne vor băga în seamă și vor înțelege importanța ANAF în colectarea la bugetul de stat. Evaziunea fiscală se diminuează cu inspectorii ANAF, cerem guvernanților să declare ANAF o instituție de siguranță națională. Încearcă măsuri pompieristice. Credeți că țara iese din criză tăind un spor la o anumită parte a bugetarilor? Nu vor să colecteze, dacă doreau să colecteze ne-ar fi chemat la București, veneam cu toții, noi aducem soluțiile, vrem să colectăm, nu avem pârghiile necesare”, a declarat, pentru Agerpres, Adrian Radu, liderul Sindicatului Finanțelor Publice Buzău.

Sindicaliștii atrag atenția că tăierile de sporuri au loc fix în perioada în care cresc prețurile la energie, combustibili și alimente.

„Nu am întrerupt lucrul cu publicul, dacă întrerupem nu mai primesc salarii profesorii, cei din Sănătate, pensionarii, dar guvernanții probabil asta vor atât timp cât suntem în stradă. Am atras atenția elegant și cu responsabilitate, dar nu ne bagă în seamă nimeni. Probabil asta vor, să se închidă țara, că altă soluție nu există. Colegii sunt nemulțumiți, dacă am ajuns să aducem de acasă scaune. Noi, la Ministerul de Finanțe, în cadrul ANAF, nu avem banalul scaun pe care trebuie să stăm la calculator, ni-l cumpărăm din bani personali. Nu avem bani pentru hârtie, ne-au anunțat că până în octombrie trebuie să ne descurcăm cu hârtia, să cerșim la agentul economic sau să cumpărăm din banii personali pentru a merge activitatea. Ne-a ajuns cuțitul la os, nu se mai poate, după lipsa de reacție a factorilor de decizie nu văd altceva decât o grevă generală”, a afirmat liderul de sindicat.

Sute de angajați ai Direcției Generale a Finanțelor Publice Craiova protestează miercuri în fața instituției și amenință că vor bloca activitatea dacă Guvernul nu se răzgândește. Și angajații Administrației Bazinale de Apă Jiu și ai Serviciului de Gospodărire a Apelor Dolj au protestat miercuri. Oamenii spun că desfășoară o activitate cu riscuri, intervin la inundații, lucrează cu substanțe chimice și sporurile au fost câștigate inclusiv în instanță.

„Am protestat și ieri, am protestat și azi, protestăm și mâine și în cazul în care nu reușim să rezolvăm problemele vom bloca DE 70. Suntem foarte supărați că prin tăierea sporului pentru condiții vătămătoare de muncă și a sporului pentru complexitatea muncii vom rămâne cu mai puțin de minim pe economie. Avem colegi care intervin la inundații, avem colegi care lucrează în laborator cu substanțe, avem colegi care prelevează probe, colegi care sunt acum la Praid, sunt la inundații. Deci nu poți tu, Bolojan, să spui că noi avem spor nesimțit de condiții vătămătoare sau salarii nesimțite. Și asta în condițiile în care ei, parlamentarii, iau câte 11.000 lei salariu, 27.000 lei pentru cabinet, sumă forfetară, iau 4.500 lei pentru cazare, 2.600 lei pentru carburant, 1.500 lei pentru masă. La ei nu se taie nimic? Ne taie tot nouă? Suntem foarte supărați”, a declarat, pentru Agerpres, Georgiana Drugă, liderul sindical din cadrul ABA Jiu.

În Cluj-Napoca, circa 100 de angajați ai ANAF protestează miercuri, pentru a treia zi consecutiv, nemulțumiți de tăierea sporturilor.

„Suntem puțini, epuizați și acum ni se mai și ia din puținul care ne motiva. Cerințele sunt tot mai multe, iar sprijinul zero”, a spus un angajat, potrivit publicației locale Stiri de Cluj. Ei sunt supărați că politicienii tot de la oamenii de rând iau, în loc să ia de la privilegiați.

„Avem aceeași nemulțumire – reducerea veniturilor. Și o nemulțumire și mai mare datorată faptului că nu se fac, cum au promis, aceste reforme, adică se începe iarăși de jos în sus. Iarăși o nemulțumire, că suntem supuși unei campanii media de defăimare constantă, că noi am fi de vină că a crescut deficitul și că nu se colectează TVA. Cam 100 de persoane au fost la protest, dacă am numărat bine. Sperăm să avem o întâlnire cu ministrul de Finanțe, să rezolvăm din nemulțumirile oamenilor, sperăm să nu ajungem la grevă”, a declarat pentru Agerpres, Dorin Modure, președintele Sindicatului Solidaritatea, care reprezintă sindicate din ANAF și Finanțe.

România stă pe un butoi cu pulbere, după ce în spațiul public au apărut pe surse taxele uriașe pe care guvernul Bolojan ar urma să le impună. Angajații care lucrează în sistemul public sunt revoltați de tăierea sporurilor ce le vor înjumătăți salariile și au ieșit miercuri, din nou, în număr mare în stradă.

Protestatarii s-au strâns miercuri, pentru a doua zi consecutiv, în fața Primăriei Generale a Capitalei, pentru a-și striga nemulțumirile. Angajații instituției, care până luna trecută s-au aflat în subordinea lui Nicușor Dan, sunt revoltați de deciziile ce au fost luate la Cotroceni de fostul lor șef. Concret, aceștia spun că tăierea sporurilor pe care guvernul Bolojan se pregătește să o adopte le va înjumătăți salariile. 

Angajații Primăriei Generale a Capitalei nu sunt singrurii nemulțumiți de măsurile de austeritate anunțate. Tot miercuri dimineață, salariații companiei de apă din Dolj, au ieșit în stradă. De asemenea, proteste au fost și la Cluj, iar bugetarii spun că nu se vor opri aici și vor ieși în stradă până când cei care se află la conducerea țării vor renunnța la măsurile dure pe care le pregătesc.  Vă reamintim că săptămâna trecută, sindicaliștii au trimis o scrisoare deschisă premierului Ilie Bolojan prin care i-au cerut să medieze cu președintele Nicușor Dan această situație.