Antreprenorii își retrag dividendele din timp. Avertismentul experților economici: „Investitorii vor fugi, românii vor sărăci!”
CC Tax Advisory avertizează: majorarea impozitului pe dividende provoacă o „bulă fiscală” care se va sparge în 2026. Decizia Guvernului Bolojan de a majora impozitul pe dividende la 16% are deja un efect vizibil în comportamentul antreprenorilor români: aceștia au accelerat distribuirea dividendelor din 2024 și 2025, în încercarea de a evita povara fiscală suplimentară. Potrivit unui comunicat emis de compania de consultanță CC Tax Advisory, acest fenomen creează o creștere temporară și artificială a veniturilor statului, în special din contribuțiile la sănătate (CASS).
„Asistăm la un nou episod de finanțare anticipată pe bază de frică”, avertizează drd. Cornelia Năstase, fondator și CEO al CC Tax Advisory. „Statul încasează mai mult în 2025, dar aceste venituri sunt doar aparent sustenabile. Ele reprezintă un efect de bulă fiscală – în 2026, același volum de dividende nu va mai exista, pentru că au fost deja distribuite.”
În prezent, contribuția la sănătate (CASS) este de 10% și se aplică la o bază anuală care variază în funcție de veniturile realizate (peste 6, 12 sau 24 salarii minime). Pentru mulți antreprenori și investitori, distribuirea dividendelor în 2025 înseamnă plata unor sume considerabile către bugetul de stat. Totuși, acest val de încasări nu este sustenabil, atrage atenția CC Tax, în lipsa unei strategii fiscale pe termen mediu.
Potrivit companiei, statul român repetă un tipar deja familiar: introduce o măsură fiscală, provoacă un comportament defensiv din partea mediului privat, încasează anticipat, apoi se confruntă cu un gol bugetar și, eventual, cu efecte juridice adverse. Un exemplu recent este contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, considerată neconstituțională de Curtea Constituțională. „Vedem aceeași logică: impunere, încasare, și abia apoi confruntare cu realitatea juridică sau economică”, mai afirmă Cornelia Năstase. În acest climat, mediul privat își adaptează strategia rapid, încercând să limiteze impactul fiscal – dar cu costul unor distorsiuni majore în echilibrul bugetar pe termen lung.
Experții fac praf măsurile fiscale luate în România. Măsurile fiscale luate în regim de urgenţă pentru a diminua deficitul bugetar în 2025 se traduc într-o povară fiscală mai mare şi o pierdere a competitivităţii României în raport cu alte state din regiunea noastră geografică, susţine Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe, PwC România, scrie Agerpres.
„Măsurile fiscale luate în regim de urgenţă pentru a diminua deficitul bugetar în 2025 se traduc intr-o povară fiscală mai mare şi o pierdere a competitivităţii României în raport cu alte state din regiunea noastră geografică. Fiscalitatea redusă, alături de o forţă de muncă bine pregătită au reprezentat o lungă perioadă principalele atuuri ale ţării noastre atunci când era comparată cu alte destinaţii pentru investiţii. Ambele avantaje îşi pierd din importanţă, iar România va trebui să găsească alte stimulente pentru a rămâne interesantă pentru investitori si pentru a continua să crească economic şi să se dezvolte. Astfel, menţinerea cotei de 10% la impozitul pe venit este un lucru pozitiv, însă rata totală de taxare a muncii este mare din cauza contribuţiilor de asigurări, de 42,8% faţă de 34,3% în Polonia şi 40-41% în Ungaria, Cehia sau Slovacia, în cazul unui angajat singur şi fără copii în întreţinere. Impozitul pe profit rămâne la 16%, în timp ce în Ungaria este 9%, iar în Bulgaria de 10%. În schimb majorarea impozitului pe dividende la 16% înseamnă o triplare a acestuia în ultimii doi ani. În Ungaria acest impozit este 15%, iar în Bulgaria 5%. Totodată, sectorul bancar va datora impozit de 4% faţă de 2% în prezent, în condiţiile în care anul viitor era prevăzut să scadă la 1%”, spune Ruxandra Târlescu.
Potrivit acesteia, creşterea cotelor de TVA şi a accizelor va alimenta inflaţia şi va afecta negativ consumul, implicit şi veniturile companiilor. Prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% România urcă jumătatea clasamentului în UE la cotele generale. Însă majoritatea statelor membre aplică cel puţin una, două şi chiar trei cote reduse mai mici decât ale României. Prin renunţarea la ratele de 5%, respectiv 9% de TVA şi aplicarea uneia singure de 11%, ne alăturăm unui grup de numai trei state care au situaţii similare.
„În concluzie, prin aceste măsuri România este pe trendul de creştere a fiscalităţii, urcând spre media UE, deşi mai are de recuperat din decalajele economice. Dacă tendinţa se va păstra, această pierdere de atractivitate fiscală este posibil să fie prematură şi să afecteze climatul investiţional şi condiţiile de creştere economică”, a mai spus Ruxandra Târlescu.
Ministerul Finanţelor a publicat joi un proiect de lege care prevede unele măsuri fiscal-bugetare printre care majorarea cotei standard de TVA de la 19 la 21% şi a cotelor reduse de la 5% şi 9% la 11%, creşterea accizelor, majorarea de la 10% la 16% a impozitului pe dividende şi un impozit suplimentar pentru bănci. Proiectul prevede, de asemenea, creşterea taxării în domeniul jocurilor de noroc dar şi plata contribuţiei sociale pentru pensiile mai mari de 3000 de lei, pentru suma care depăşeşte acest plafon.
Ultimele articole
