Angajamentul lui Tomac, în presa internațională, dacă va fi premier: „Statul încetează să mai lupte împotriva antreprenorilor!”

Premierul desemnat Eugen Tomac susține că România nu poate abandona obiectivele de reducere a deficitului bugetar și promite continuarea măsurilor de consolidare fiscală, însă fără introducerea unor noi taxe pe muncă sau pe capitalul productiv. Într-un interviu acordat publicației Politico, acesta a declarat că viitorul guvern va urmări reducerea deficitului la 6,2% în 2026 și la 5,1% în 2027, în conformitate cu angajamentele asumate de România. Tomac a afirmat că această traiectorie fiscală „nu este negociabilă” și că executivul va continua restructurarea cheltuielilor publice, în paralel cu refacerea dialogului cu mediul de afaceri. Premierul desemnat a declarat că una dintre principalele diferențe față de abordările anterioare va fi relația statului cu sectorul privat:

„Statul încetează să mai lupte împotriva antreprenorilor”, a spus Tomac, adăugând că va institui un mecanism permanent de consultare cu mediul de afaceri și că va fi realizat un inventar public al autorizațiilor necesare activităților economice, urmând să fie eliminate cele considerate inutile. Potrivit acestuia, antreprenoriatul trebuie încurajat inclusiv în mediul rural, pe care îl vede ca pe un instrument de dezvoltare economică și socială. Întrebat despre sprijinul politic necesar pentru implementarea reformelor fiscale, Tomac a afirmat că va colabora cu toate partidele pro-europene care acceptă disciplina bugetară și a exclus posibilitatea unei noi expansiuni fiscale. El a susținut însă că ajustările bugetare nu trebuie să ignore categoriile vulnerabile.

„Puținele resurse pe care le putem aloca pentru a fi responsabili din punct de vedere fiscal vor merge în această direcție”, a declarat Tomac, referindu-se la sprijinirea pensionarilor și a persoanelor cu venituri reduse. Premierul desemnat a argumentat că dezvoltarea sectorului privat reprezintă principala sursă pentru creșterea nivelului de trai și pentru susținerea programelor sociale. Tomac a afirmat că respectarea termenului-limită din 31 august pentru îndeplinirea reformelor necesare deblocării fondurilor europene reprezintă o prioritate absolută. Acesta a anunțat că va exercita „presiune maximă” asupra autorităților și contractorilor implicați în proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și a avertizat că nu își permite „vacanțe în timp ce România pierde bani”. De asemenea, a precizat că, dacă Parlamentul nu va adopta la timp reformele necesare, guvernul va utiliza toate instrumentele legale disponibile, inclusiv ordonanțe de urgență acolo unde legislația permite.

Premierul desemnat consideră că măsurile fiscale percepute ca nedrepte pot alimenta sprijinul pentru partidele extremiste. „Constrângerile fiscale percepute ca fiind nedrepte, constrângeri care afectează cetățeanul mai întâi și privilegiații la urmă, alimentează extremele”, a afirmat el. Tomac susține că statul trebuie să reducă mai întâi propriile privilegii și cheltuieli înainte de a cere sacrificii suplimentare populației și că livrarea unor rezultate concrete în infrastructură, educație, sănătate sau energie poate contribui la reducerea neîncrederii în instituții. Întrebat despre posibilitatea unei colaborări parlamentare cu AUR, Tomac a exclus un astfel de scenariu. El a declarat că respectă opțiunile electorale ale cetățenilor, însă nu poate accepta formațiuni politice care, în opinia sa, au acționat împotriva intereselor României.

În interviul acordat Politico, premierul desemnat a susținut și necesitatea consolidării luptei anticorupție, afirmând că împărtășește poziția președintelui Nicușor Dan potrivit căreia corupția reprezintă un risc pentru securitatea națională. Tomac a pledat pentru mai multă transparență în cheltuirea banilor publici, digitalizarea serviciilor publice și creșterea responsabilității instituțiilor statului.

Guvernul pe care Eugen Tomac îl propune la vot în Parlament are o listă finală. Eugen Tomac a transmis varianta finală a cabinetului pentru care speră să obțină votul de învestire, deși PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează:

Prim-ministru: Eugen Tomac

Viceprim-ministru, ministrul Educației și Cercetării: Sorin Costreie

Viceprim-ministru fără portofoliu: Valeriu Nistor

Viceprim-ministru fără portofoliu: Bogdan Dumitru

Ministerul Afacerilor Interne: Tiberiu Trifan

Ministerul Finanțelor: Ionuț Simion

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: Ionuț Mașala

Ministerul Justiției: Cosmin Soare-Filatov

Ministerul Apărării Naționale: Dănuț Sebastian Neculăescu

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Florin Duma

Ministerul Sănătății: Șerban Dragosloveanu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Nicolae Istudor

Ministerul Afacerilor Externe: Luca Niculescu

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Carmen Moraru

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Teodor Dulceață

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Diana Morar

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Vladimir Ionaș

Ministerul Culturii: Mihai Ghyka

Ministerul Energiei: Andrei Covatariu

„Guvernele PNL au funcționat cu voturile PSD”. Potrivit lui Tomac, discuțiile despre responsabilitate și majorități parlamentare trebuie purtate ținând cont de realitățile politice din ultimii ani. „Nu avem nevoie de lecții despre guvernul pe care îl propun”, a afirmat acesta.