ANALIZĂ România și R. Moldova, la capitolul „democrație”: Marile provocări ale Bucureștiului și Chișinăului
Zilele trecute, un raport publicat de Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (IDEA International) cu sediul în Suedia arăta că aproximativ jumătate din ţările democratice se confruntă cu o erodare a sistemului lor politic, intensificată de războiul din Ucraina şi de criza economică.
Cum stau România și R. Moldova
Studiul IDEA împarte statele lumii în trei categorii: regimuri autoritare, regimuri hibride și democrații. În Europa avem trei regimuri autoritare: Azerbaidjan, Belarus și Rusia și un regim hibrid – Turcia. Restul statelor sunt considerat a fi democrații. O atenție deosebită este acordată R. Moldova, un stat aflat în afara UE. Odată cu victoria electorală a liberal-democraților în R. Moldova, mai întâi în cazul alegerilor prezidențiale și apoi în cadrul alegerilor parlamentare, acolo unde PAS a obținut o majoritate clară, țara intrat într-o perioadă fără precedent în ceea ce privește tranziția către democrați. Așa cum notează raportul, R. Moldova se află printre primele 25% dintre statele la nivel global care au o guvernare reprezentativă. Țara a făcut progrese vizibile în ceea ce privește drepturile sociale și egalitatea, dar și integritatea mass-media.
Raportul atrage atenția asupra faptului că corupția a subminat în mod constat tranziția post-sovietică a R. Moldova către o democrație funcțională. Deși lupta anti-corupție s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, aceasta rămâne o provocare-cheie pentru R. Moldova. Din acest punct de vedere există convergențe între Chișinău și București. Deși ambele state sunt considerate a fi democrații, este bine să amintim că alte studii – precum Index of Democracy – care folosesc alte variabile, pe lângă regimurile hibride și cele autoritare, disting între democrații depline și democrații defectuoase. Atât România, cât și R. Moldova se încadrează în această ultimă categorie. Justiția și în special lupta anti-corupție, dar și libertatea presei reprezintă principalele probleme care trebuie rezolvate pentru a accede în categoria democrațiilor depline.
Revenind la raportul IDEA, R. Moldova mai are de făcut progrese și în ceea ce privește bunăstarea generală a populației, care în ultima vreme a stagnat. Din nou, acesta poate fi cazul și cu România. Pe lângă corupție, criza energetică și inflația generată de aceasta reprezintă obstacole majore care stau în acest moment în calea generării unui nivel ridicat de prosperitate pentru populație în cazul ambelor state. România de pildă, rămâne în vârful clasamentului european în ceea ce privește sărăcia și excluziunea în rândul copiilor – 41,5% dintre copiii din România fiind în acest pericol. Totodată, raportul mai menționează că R. Moldova se confruntă cu provocări vechi și noi, de la tensiunile etnice care au generat o mișcare separatistă în Transnistria (Moldova are o mare minoritate rusă), până la amenințări mai noi din partea Rusiei. R. Moldova se confruntă acum și cu o criză socială, protestele de stradă fiind o consecință a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina și a întreruperilor cu energie la începutul iernii. În acest context, raportorii concluzionează că R. Moldova este un caz care merită urmărit la nivel european pentru a vedea dacă Maia Sandu va reuși să depășească aceste obstacole și să ducă țara pe calea deplină a democratizării
În final, merită menționat că atât R. Moldova, cât și România se confruntă cu o altă problemă: scăderea prezenței la vot. Aceasta reprezintă o consecință directă a erodării democrației pentru că democrațiile au nevoie de implicarea activă a electoratului, iar fără acest lucru ele nu pot funcționa eficient.