Am întrebat Armata de ce dronele rusești sunt rusești, iar dronele ucrainene fie nu au origine, fie sunt… tot rusești. MApN: „Ucrainenii ne confirmă oficial că nu sunt ale lor”

Comunicarea publică privind incidentele de securitate din spațiul aerian național și din zona Mării Negre ridică semne de întrebare, în special în ceea ce privește identificarea originii echipamentelor militare prăbușite sau detectate pe teritoriul României sau în apele teritoriale. În acest context, TOMIS NEWS s-a adresat oficial Ministerului Apărării Naționale pentru a solicita clarificări cu privire la modul în care sunt calificate și prezentate public dronele implicate în aceste evenimente — mai exact, de ce unele dispozitive sunt atribuite direct ca fiind rusești, în timp ce altele rămân fără o origine precizată sau sunt încadrate în aceeași categorie. Răspunsul oficial al MApN aduce o perspectivă tehnico-diplomatică asupra acestui proces de comunicare: în situațiile în care originea unui obiect zburător sau fragment nu poate fi confirmată cu certitudine prin expertiză tehnică, aceasta nu este stipulată în comunicatele publice. Cu toate acestea, reprezentanții apărării au subliniat că, în practica de evaluare, se merge pe principiul încrederii instituționale și al cooperării atunci când partea ucraineană oferă garanții oficiale că dronele respective nu îi aparțin:

Ministerul Apărării Naționale comunică informațiile referitoare la incidentele în care sunt implicate drone aeriene sau maritime pe baza datelor disponibile și confirmate la momentul informării publice. Stabilirea provenienței unui astfel de obiect nu reprezintă o decizie de comunicare publică, ci rezultatul evaluării informațiilor disponibile în fiecare caz. În funcție de natura incidentului, acestea pot include date furnizate de sistemele de supraveghere, rezultatele cercetării în teren, expertizarea elementelor sau fragmentelor recuperate de către structurile de specialitate, precum și informații obținute prin cooperarea și schimbul de date cu autoritățile partenere.

În situațiile în care există elemente suficiente pentru stabilirea provenienței unei drone, această informație este comunicată public. Atunci când datele disponibile nu permit o asemenea concluzie, Ministerul Apărării Naționale nu atribuie public proveniența obiectului până la clarificarea aspectelor relevante. Acest principiu este aplicat indiferent de proveniența presupusă a dronei. De exemplu, în cazul incidentului produs în municipiul Galați, la 29 mai 2026, Ministerul Apărării Naționale a comunicat că drona de tip Geran-2 prăbușită pe un bloc era de proveniență rusească. Ulterior, investigația tehnică la care a participat și echipa specializată a MApN a stabilit că obiectul era un sistem aerian fără pilot GERAN-2, de fabricație rusească. De asemenea, în cazul incidentului produs la 5 iunie 2026 în Portul Constanța, după clarificarea circumstanțelor și a provenienței dronelor maritime implicate, Ministerul Apărării Naționale a comunicat public, la 3 iulie 2026, informațiile transmise oficial de partea ucraineană, potrivit cărora aceasta pierduse comunicațiile, în după-amiaza zilei de 4 iunie, cu patru drone navale Sargan-3000, în apropiere de Sevastopol.

În alte situații, informațiile disponibile pot permite excluderea unei anumite proveniențe fără ca, în aceeași etapă, să poată fi stabilită cu certitudine originea obiectului. Este și cazul dronei maritime identificate la 20 august 2026 în Zona Economică Exclusivă a României, în apropierea platformei Neptun Alpha. Prin canalul direct de comunicare stabilit cu partea ucraineană, autoritățile române au primit confirmarea oficială că drona nu este de proveniență ucraineană. În lipsa unor date care să permită, la acest moment, o altă atribuire certă, Ministerul Apărării Naționale nu a comunicat o altă proveniență a acesteia. Prin urmare, Ministerul Apărării Naționale nu aplică o metodologie de comunicare diferențiată în funcție de eventuala origine rusă sau ucraineană a dronelor identificate. Comunicarea publică se realizează pe baza informațiilor care pot fi confirmate la momentul respectiv, cu respectarea cerințelor privind protejarea informațiilor clasificate și a datelor operaționale. Nu există o regulă de atribuire publică a provenienței unui obiect în funcție de statul căruia i-ar putea aparține și nici o strategie de comunicare care să urmărească tratarea diferențiată a unor asemenea incidente din această perspectivă.

Această abordare urmărește informarea corectă și transparentă a opiniei publice și evitarea formulării unor concluzii sau atribuiri care nu sunt susținute de date confirmate. Pe măsură ce investigațiile, expertizele de specialitate sau schimbul de informații cu autoritățile partenere furnizează date suplimentare care pot fi făcute publice, acestea sunt comunicate prin canalele oficiale ale Ministerului Apărării Naționale.