Acad. Ioan-Aurel Pop: „Drumul pe care s-a pornit cu Legea Vexler este greșit. Nu poate fi folosită retroactiv, pentru reevaluarea sau condamnarea unor personalități istorice”

Fostul președinte al Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, critică modul în care este interpretată și aplicată Legea Vexler, susținând că aceasta nu poate fi folosită pentru reevaluarea sau condamnarea unor personalități istorice care au trăit cu zeci de ani înainte de intrarea sa în vigoare.

Într-un articol publicat de Gazeta de Cluj, Ioan-Aurel Pop afirmă că principiul neretroactivității legii este unul fundamental într-un stat de drept și este garantat de Constituția României.„Legea Vexler a intrat în vigoare în 23 decembrie 2025. (…) Dar trecutul trebuie să rămână trecut. El nu poate să fie chemat la bară”, susține istoricul.

O mare parte a analizei este dedicată poetului și fostului premier Octavian Goga, despre care Ioan-Aurel Pop afirmă că nu poate fi judecat prin prisma unei legislații adoptate la aproape un secol după moartea sa.Istoricul amintește că Goga a murit în 1938, înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, și susține că acesta nu a avut nicio implicare în Holocaust. În același timp, Ioan-Aurel Pop recunoaște că Octavian Goga a avut poziții antisemite, dar consideră că acestea trebuie analizate în contextul epocii în care a trăit și al mentalităților vremii, fără a fi confundate cu propaganda interzisă de legislația actuală.

Fostul președinte al Academiei Române susține că opera literară a lui Octavian Goga nu conține mesaje antisemite și că aceasta reflectă identitatea națională și realitățile lumii rurale românești. În opinia sa, eventualele controverse privind activitatea politică a poetului nu justifică eliminarea operei sale din patrimoniul cultural românesc.

Ioan-Aurel Pop avertizează că interpretarea extinsă a Legii Vexler ar putea conduce la contestarea și eliminarea din spațiul public a unor personalități fundamentale ale culturii române. Acesta enumeră nume precum Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Emil Cioran, Petre Țuțea, Gheorghe I. Brătianu, Nicolae Paulescu sau Vasile Alecsandri, apreciind că o asemenea abordare ar reprezenta o formă de „denunț cultural”.

Istoricul susține că înlăturarea statuilor, busturilor sau schimbarea denumirii unor instituții care poartă numele lui Octavian Goga nu contribuie la combaterea antisemitismului. În opinia sa, asemenea măsuri riscă să genereze noi tensiuni sociale și să fie percepute de o parte a societății drept manifestări îndreptate împotriva patrimoniului cultural românesc.

În final, Ioan-Aurel Pop afirmă că Legea Vexler trebuie aplicată exclusiv faptelor și manifestărilor produse după intrarea sa în vigoare și nu poate constitui temei pentru reevaluarea juridică a unor personalități istorice. „Trebuie să optăm pentru echilibru, pentru valori autentice, pentru adevăr, bine și folos social. (…) Nu putem duce un război cu istoria”, conchide fostul președinte al Academiei Române.